Ideea de progres a fost adesea înțeleasă greșit în trecut, fiind considerată o certitudine, un dat. Totuși, realitatea a demonstrat că progresul este mai degrabă o aspirație, un orizont spre care merită să tindem. Această schimbare de perspectivă, deși protejează conceptul de anumite critici, îi diminuează totodată forța teoretică. Progresul nu mai este ceva verificabil, ci se aliniază altor propuneri de viitor.

În acest context, filosoful Markus Gabriel propune o apărare a bunătății neechivoce, argumentând că aceasta poate fi de fapt profitabilă. El dezvoltă o teorie evocată și în anii '90 de David Gauthier, conform căreia moralitatea „aduce beneficii”. Sau, cum spunea un politician autohton, „a fi onest este o afacere bună”. Faptul că politicianul nu și-a respectat propriul principiu nu invalidează teza lui Gabriel.

Gabriel nu se bazează pe ideea că bunătatea se va impune de la sine, ci propune reorganizarea lumii afacerilor astfel încât, în loc de celebra maximă „afacerea afacerilor este să faci afaceri”, să fie valabilă afirmația „afacerea afacerilor este să faci bine și să obții profit din asta”. El susține că „afacerile moral bune sunt profitabile”. Această abordare o numește „capitalism etic”, văzând-o ca o reconciliere între valoarea morală și cea economică.

Markus Gabriel nu este naiv. El susține intervenția statului prin „reglementări externe coercitive” pentru a promova binele, dar pare să aibă o încredere excesivă în puterea de convingere a bunătății. Exemplele alese pentru a ilustra atractivitatea binelui, cum ar fi declinul unor corporații din cauza alinierii la „rău”, sunt relevante, dar o analiză a unei industrii precum cea farmaceutică, a cărei bunătate este esențială pentru umanitate, ar fi fost mai revelatoare.

Cartea "Hacer el bien" de Markus Gabriel, publicată de Pasado & Presente în 2025, are 268 de pagini și costă 25 de euro.