O dispută pe X între Elon Musk și Radoslaw Sikorski dezvăluie slăbiciunile Europei

O dispută pe X între proprietarul său, Elon Musk, și ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a dezvăluit din nou slăbiciunile Europei, căreia îi lipsește mult pentru a atinge mult dorita autonomie strategică și care, în plus, pierde competitivitate în sectoarele de înaltă tehnologie. Proprietarul Space X a reamintit, pe lângă insultarea politicianului european numindu-l "omuleț", că Ucraina depinde în mare măsură de compania sa și de constelația sa de sateliți Starlink pentru a se apăra de invazia rusă. Nu este vorba că Europa nu ar putea înlocui, cel puțin parțial, serviciul vital pe care compania americană – plătit de Polonia – îl oferă Kievului, deoarece ar putea face acest lucru prin Govsatcom, o rețea de sateliți guvernamentali ai UE, și prin rețeaua OneWeb. Cu toate acestea, serviciul ar fi mai slab și mai scump, după cum recunoaște chiar Comisia Europeană.

Acest episod ilustrează modul în care schimbarea rapidă a sectorului aerospațial amenință poziția bună pe care Uniunea Europeană a avut-o de zeci de ani în acest sector, în special în segmentul civil, cu programe precum Galileo și Copernicus. Dar, începând cu 2020, lucrurile au început să se schimbe rapid, după cum subliniază prin videoconferință Lucas Pleney și Jean Baptiste Thepaut, de la consultanța aerospațială Novaspace. "Sateliții de orbită joasă au ajuns mult mai repede decât se credea", explică ei, și au făcut-o prin intermediul Starlink, sau cu alte cuvinte, prin Musk. Până în punctul în care, dacă acum câțiva ani două companii europene erau primele în acest sector la nivel mondial, luxemburgheza SES și franceza Eutelsat – proprietara OneWeb –, acum sunt depășite de cea americană.

Sateliții despre care vorbesc acești doi consultanți francezi sunt lansați pe orbite aflate la o distanță de aproximativ 500 de kilometri de Pământ și au un mare avantaj atunci când vine vorba de a oferi servicii de comunicații: sunt mult mai rapizi în returnarea semnalului decât sateliții de pe orbite mai înalte (36.000 de kilometri, precum Galileo) sau cei de pe o orbită medie (aproximativ 15.000). Europa s-a mișcat foarte bine pe orbitele mai înalte, dar pe cele mai joase a apărut o concurență acerbă.

"Înainte, ciclurile tehnologice erau de 15 sau 20 de ani. Acum, există o disrupție cu Starlink. Nu numai că surprinde din punct de vedere tehnologic, ci și prin viteza cu care a făcut-o", aprofundează Miguel Ángel Panduro, CEO al Hispasat, marea companie spaniolă de sateliți și a treia din Europa. Compania pe care o conduce s-a alăturat proiectului lansat la Bruxelles pentru ca Europa să aibă comunicații sigure și autonomie pentru apărare, IRIS². Un proiect de 10,5 miliarde de euro, din care 6,5 miliarde vor proveni din fonduri publice, iar restul de la companiile private care s-au alăturat, în principal Eutelsat, SES și firma spaniolă, achiziționată recent de compania de tehnologie Indra, în care SEPI deține 28% din capital. Executivul spaniol subliniază că în acest proiect UE s-a mișcat rapid pentru ceea ce sunt de obicei termenele obișnuite în aceste programe: a fost pus în mișcare în urmă cu doar doi ani de comisarul pentru Piața Internă al Comisiei anterioare, Thierry Breton, iar în decembrie fusese deja atribuit.

Obiectivul este de a avea o rețea de aproximativ 300 de sateliți activi în 2030, cu capacități similare cu cele ale Starlink. Nu este vorba despre a concura în privința serviciilor, după cum reamintesc în repetate rânduri Comisia și mai mulți actori consultați pentru acest reportaj, deoarece IRIS² urmărește să ofere comunicații sigure guvernelor și armatelor, iar Starlink, deși furnizează acest serviciu Ucrainei acum, are o vocație mai comercială. În plus, cu greu ar putea, deoarece în prezent rețeaua lui Musk depășește 6.000 de aparate care orbitează în jurul Pământului. Dar și companiile care participă la acest proiect vor putea să-i dea o exploatare comercială, chiar dacă este mai mică. "Starlink are nevoie de mai mulți sateliți deoarece se află pe orbite mai joase", subliniază cei de la Eutelsat, compania proprietară a OneWeb, care în primele două săptămâni din martie, între anunțuri de investiții în sectorul apărării și spațiului plus amenințările Statelor Unite asupra Ucrainei, și-a multiplicat valoarea de cinci ori: până la 3 miliarde de euro.

De la patronatul european al sectorului, ASD Europe, se avertizează că ceea ce face Space X reprezintă doar aproximativ 10% din toată activitatea care se desfășoară în spațiu. Directorul său de cercetare, Pierre Lionnet, enumeră că există multe alte activități, precum cele științifice, observarea Pământului sau geolocalizarea. Starlink, vrea să spună, nu ar fi decât o rețea de telecomunicații. Și apără în repetate rânduri că Europa este o putere în utilizarea civilă. El subliniază că a compara furnizorii de servicii din UE, practic OneWeb, în acest segment este ca și cum ai compara "un Porsche cu un Fiat, unul produce 1.000 de unități pe an și altul un milion".

Cu toate acestea, UE a decis să intre în această cursă cu aceste 10,6 miliarde de euro, care au și obiectivul, neoficial recunoscut de instituții, de a introduce cerere într-un sector care trăiește un moment de fuziuni și achiziții: de exemplu, nu cu mult timp în urmă Eutelsat a cumpărat OneWeb sau Indra a achiziționat Hispasat. "Se va facilita consolidarea industriei europene într-un moment ca acesta, în care există un curent mondial de consolidare", subliniază Panduro. Cu alte cuvinte, este vorba despre stimularea cererii industriale și către producătorii europeni, precum Thales sau Airbus, dintre care unii nu se află în cea mai bună formă (Airbus a anunțat în decembrie reducerea a 2.000 de locuri de muncă în divizia sa de spațiu și apărare).

Aceste 10,6 miliarde de euro pot fi un instrument pentru a stimula investițiile. Poate ajuta și anunțul făcut sâmbătă în ziarul Financial Times de comisarul pentru Industria Apărării și Spațiului, Andrius Kubilius, care a explicat că Comisia studiază crearea unui nou program de sateliți pentru informații militare. Există chiar speranțe că o parte importantă din aceste 800 de miliarde de euro pentru planul de reînarmare pe care l-a anunțat Executivul Uniunii va servi la stimularea industriei. "Poate ajuta foarte mult", subliniază Pleney, de la NovaSpace.

Desigur, ar trebui să fie o porțiune mare din plăcintă care să revină industriei europene de sateliți pentru a se situa într-o poziție de pornire similară cu cea a Space X. Nu este ușor de știut cât a primit compania lui Musk de la guvernul american. Mai multe dintre persoanele consultate se declară incapabile să calculeze, în ciuda faptului că sunt experți în domeniu, dar toți sunt de acord că sunt zeci de miliarde de dolari în ultimii ani.

Către un nou model

Cu acest sprijin, Musk a realizat ceva care îi permite să fie foarte competitiv: să aibă o afacere integrată vertical în toate părțile afacerii sale. Construiește un satelit, îl lansează și apoi vinde serviciul. Sectorul, în mod tradițional, funcționa diferit: o companie (Airbus) fabrica satelitul, alta (Ariane) îl lansa și alta îl opera (Hispasat). Acest lucru s-a schimbat odată cu extinderea sateliților de orbită joasă.

A lansa rachete în spațiu la un preț foarte scăzut și a face acest lucru de multe ori este unul dintre marile avantaje pe care le are compania americană (proiectul Amazon, al unui alt oligarh tehnologic, Jeff Bezos, nu este încă operațional). Asta, și marea sa competitivitate, așa cum certifică Julián Fernández, CEO al Fossa System, o companie care cu 10 milioane în patru ani a plasat 20 de sateliți în spațiu. Cifrele companiei sale exemplifică modul în care se schimbă sectorul în ultimii ani. Fossa vinde conectivitate care nu necesită o lățime de bandă mare. "Cu o jumătate de milion de euro poți avea un satelit pentru Internetul Lucrurilor", subliniază el. În comparație cu aceasta, el explică faptul că companiile tradiționale din sector pot fabrica un aparat cu 200 de milioane. Tehnologia Fossa este mai avansată, deși, admite el, are "mai mult risc".

La decolarea sa a ajutat foarte mult prețurile cu care Space X lansează sateliți în spațiu. Lansarea companiei nord-americane costă aproximativ 60 de milioane de euro, față de 75 de milioane ale francezei Ariane, care va fi operațională comercial în 2027. Deși există o mare diferență: compania americană a lansat 124 de rachete în 2024; când modelul francez va fi implementat, va putea lansa de 10 ori pe an, potrivit unei publicații specializate pe care o folosește Fernández.