De la Ayamonte (Huelva) până la Portbou (Girona), există 728 de destinații de soare și plajă

(incluzând și principalele destinații din Insulele Baleare și Canare) care concentrează 66,2% din cererea de călători internaționali și 58,5% din oferta de cazare din Spania, ceea ce duce la dublarea, triplarea sau chiar cvadruplarea populației înregistrate în sezonul de vârf. Aceste destinații dispun, în medie, de doar 2,4 milioane de euro pe an pentru a face față serviciilor de bază (colectarea deșeurilor, curățenie, servicii medicale, transport public, iluminat, securitate, apă sau electricitate) pe care trebuie să le ofere populației, conform Monitorului de Competitivitate Turistică al destinațiilor de soare și plajă din Spania, prezentat joi la Solytur 2024, eveniment organizat de Exceltur, organizația care reunește 30 dintre cele mai reprezentative companii din industria turistică, precum Meliá, Riu, Renfe, Iberia sau Palladium. Asta înseamnă că beneficiază de o finanțare cu 20,6% mai mică decât media municipiilor spaniole.

Dacă ne concentrăm asupra celor 20 de destinații cele mai vizitate

cu Adeje, Calviá și Palma de Mallorca pe podium (în 2019, Benidorm ocupa locul al treilea), acestea găzduiesc 41,5% dintre călători și 35,4% dintre hoteluri și apartamente turistice și nici ele nu dispun de resursele necesare pentru a oferi servicii milioanelor de turiști care le vizitează în fiecare an (bugetul mediu municipal este de 8,9 milioane de euro pe exercițiu financiar). Această situație de subfinanțare este, conform lui Oscar Perelli, vicepreședinte executiv al Exceltur, unul dintre principalii factori care pot afecta competitivitatea viitoare. De aceea, a solicitat ministrului Industriei și Turismului, Jordi Hereu, necesitatea activării unui plan de repoziționare a destinațiilor de soare și plajă printr-un proiect strategic denumit Turism Litoral 2030. „Trebuie să facem asta acum, pentru că firmele au lichidități, iar administrațiile au la dispoziție fondurile Next Generation”, a subliniat Perelli, care a detaliat că cele trei principale repere ale acestui program ar fi:

• crearea unui Comisar al Guvernului Spaniei pentru crearea și impulsionarea acestuia
• aprobarea în Consiliul Spaniol de Turism
• convocarea unei Comisii Interministeriale de Turism monografică și lansarea unui concurs internațional de idei pentru elaborarea a 2-5 planuri de recalificare integrală a fiecărei destinații.

„Capacitatea noastră de investiții este foarte scăzută din cauza subfinanțării. Acoperim servicii publice, legate de veniturile generate de rezidenți prin impozite, pentru o populație care se multiplică de două sau de trei ori vara”, a subliniat Jaime Martínez, primarul orașului Palma de Mallorca. În opinia sa, dezbaterea despre provocările viitoare ale turismului nu ar trebui să se concentreze pe aglomerație, ci pe finanțarea serviciilor publice. „Este imperativ un Pact de Stat în această materie”, a conchis el.

Pe lângă lipsa de finanțare

cealaltă mare provocare cu care se confruntă aceste destinații este creșterea exponențială a presiunii turismului asupra teritoriului lor, după trei ani în care numărul de călători străini a crescut cu 22,2 milioane, într-un ritm anual de 7,6 milioane de călători. Contrar credinței populare că presiunea este intim legată de creșterea necontrolată a turismului, studiul Exceltur arată că numărul de persoane măsurate zilnic în aceste 20 de destinații a crescut cu 1,3 milioane de persoane, dintre care 1,1 milioane (88,8% din total) provin din creșterea numărului de rezidenți înregistrați, în timp ce doar 11,2% (141.000 de călători) sunt cauzate de creșterea activității turistice, care a provocat un număr mare de proteste din partea locuitorilor din destinații precum Insulele Canare sau Baleare, unde creșterea turismului și dificultățile de acces la locuințe au devenit evidente.

Aglutinarea investițiilor

Rezultatele Monitorului de Competitivitate realizat pe cele 20 de municipalități menționate, care analizează până la 63 de indicatori (cum ar fi protecția teritoriului, diversificarea produselor, strategia de mobilitate durabilă, conectivitatea aeriană și feroviară sau diversificarea produselor către alte segmente precum golf, natură sau gastronomie) arată că enclava cea mai bine poziționată a fost Adeje (Tenerife), cu 115,53 puncte, cu 15,5 puncte peste medie, urmată de Calviá (110,45 puncte), Playa de Palma (108,85), Benidorm (108,83), Marbella (107,21) și San José (107,15).

În intervenția sa, președintele Exceltur și directorul general al Meliá, Gabriel Escarrer, a subliniat necesitatea de a reuni investițiile publice și private pentru a regenera destinațiile de soare și plajă și de a proiecta o strategie coordonată pentru a minimiza impactul turismului asupra teritoriului. „Ceea ce nu contribuie și reduce competitivitatea destinațiilor este deriva unor guverne regionale [cu o aluzie clară la Catalonia și Insulele Baleare, care au anunțat creșteri ale impozitelor pe sejururile turiștilor] de a impune ecotaxe și nu de a impune limitări. Ceea ce trebuie făcut este o gestionare proactivă a fluxurilor turistice în căutarea destagionalizării sau a unor noi nișe de călători”.