Pe 2 decembrie a intrat în vigoare noul registru de călători, o normă inițiată de Ministerul de Interne care obligă unitățile de cazare, agențiile de turism care vând bilete și firmele de închirieri auto să furnizeze până la 42 de date personale ale clienților, pentru a garanta siguranța cetățenilor. "Este un instrument polițienesc, menit să combată terorismul și comiterea de infracțiuni. Știm că, în modus operandi al organizațiilor criminale, logistica vehiculelor cu motor și a cazării este indispensabilă", au subliniat surse din departamentul condus de Fernando Grande-Marlaska la sfârșitul lunii noiembrie, pentru a-și justifica decizia, bazându-se pe rezultatele obținute în cei doi ani în care a funcționat voluntar, cu identificarea a 18.584 de persoane care figurau în baze de date sau în Sistemul de Informații Schengen, pentru a activa ordine de căutare și capturare.

Aceste argumente nu au calmat revolta antreprenorială față de o normă pe care susțineau că nu o vor putea respecta, în unele cazuri din lipsă de mijloace, în altele pentru că nu au acces la toate datele solicitate sau pentru că nu sunt dispuși să încalce legile europene care garantează confidențialitatea clienților și a mijloacelor lor de plată. Nerespectarea acestor cerințe i-ar expune la sancțiuni cuprinse între 601 și 30.000 de euro, în funcție de gravitatea abaterii. Punctul cheie, potrivit oamenilor de afaceri consultați, este ordinul ministerial care va dezvolta decretul prin care a fost aprobat registrul. Ministerul de Interne a accelerat elaborarea unui proiect la sfârșitul lunii decembrie, dar acum amână până în vară versiunea finală a acestuia. Importanța sa constă în faptul că va defini câte date vor trebui furnizate (secretarul de stat pentru Turism, Rosario Sánchez, a garantat în decembrie că vor fi doar 13, dintre care două ar fi suplimentare față de cele solicitate înainte de intrarea în vigoare a noului registru) și va stabili cine va fi obligat să le furnizeze. Hotelurile spun că marea majoritate a camerelor de hotel sunt vândute prin intermediul agențiilor de turism, în timp ce acestea subliniază că o parte foarte importantă a afacerii lor, cum ar fi turismul corporativ (congrese, stimulente sau întâlniri), se desfășoară prin cote și nu cunosc niciodată identitatea clientului.

Bilanțul primelor 100 de zile ale registrului de călători nu face decât să amplifice confuzia cu privire la aplicarea normei. Datele furnizate de Ministerul de Interne către acest ziar, corespunzătoare perioadei cumulate până la 17 martie, arată că existau 202.664 de unități înregistrate, dintre care 12.713 erau hoteluri, paradoruri și pensiuni, 5.021 agenții de turism și 1.965 firme de închirieri auto. Grosul companiilor care furnizează informații registrului sunt, așadar, apartamente și apart-hoteluri (68.524) și locuințe de uz turistic (65.510).

O primă concluzie este că nu toate companiile sunt prezente. De la Ministerul de Interne se confirmă că nu s-a aplicat nicio sancțiune în aceste 100 de zile, ceea ce generează și mai multe îndoieli cu privire la aplicarea regimului sancționator. "Există multe companii care nu furnizează informații și, cu toate acestea, nu sunt sancționate, deoarece, dacă ar face-o, li s-ar oferi argumente pentru a se adresa instanțelor. Cred că acesta este motivul pentru care nu amendează și pentru care nu au publicat ordinul ministerial care ar trebui să dezvolte decretul prin care a fost aprobat registrul", subliniază Ramón Estalella, secretar general al Confederației Spaniole a Hotelurilor și Unităților de Cazare Turistică (Cehat), care reprezintă peste 16.000 de unități.

Secretarul general al asociației patronale hoteliere cere publicarea imediată a ordinului ministerial care va dezvolta norma. "Au trecut aproape patru luni de când a intrat în vigoare decretul regal, iar proiectul de ordin ministerial a fost supus consultării publice fără ca vreo sugestie de-a noastră să fie acceptată. Ordinul ministerial care îl va dezvolta este vital pentru a clarifica obligațiile pe care trebuie să le îndeplinim și pașii pe care trebuie să-i facem în viitor", spune Estalella, făcând o aluzie clară la o eventuală acțiune în justiție. Asociația patronală este consiliată de firma Tourism & Law și și-a exprimat deja disponibilitatea de a denunța registrul în fața instanțelor, dacă este obligată să colecteze anumite informații, bazându-se pe hotărârea C-817/19 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), datată 21 iunie 2022, în care se subliniază faptul că măsurile de prelucrare masivă a datelor cu caracter personal prevăzute în registru încalcă reglementările comunitare privind protecția datelor și confidențialitatea. "Această hotărâre stabilește doar două excepții: existența unei alerte teroriste sau existența unei autorizații judiciare".

În aceeași situație se află și agențiile de turism, care și-au pregătit și ele apărarea juridică, după ce toate revendicările lor au fost ignorate în perioada de contestații la proiectul de ordin ministerial. "Activitatea cu consilierii juridici din ultimele luni a fost direcționată către o viitoare contestare a ordinului ministerial, dacă acesta va fi publicat vreodată", precizează Mercedes Tejero, manager al Confederației Spaniole a Agențiilor de Turism (CEAV), care, la fel ca hotelierii, a primit numeroase proteste cu privire la funcționarea registrului. "Mulți asociați s-au plâns de faptul că platforma se blochează foarte des și că mulți clienți refuză să ofere anumite date personale".

Agențiile de turism doresc să fie excluse din domeniul de aplicare al registrului și își bazează solicitarea pe faptul că Legea organică privind siguranța cetățenilor afectează doar activitățile de cazare și de închiriere de autovehicule cu motor, fără a menționa agențiile de turism, operatorii turistici sau intermediarii ca posibili subiecți obligați. "Includerea agențiilor de turism într-un decret regal ar încălca astfel principiul ierarhiei normative", subliniază Tejero.