Fondul Monetar Internațional (FMI) consideră că Banca Centrală Europeană (BCE) ar trebui să mai facă doar un pas în relaxarea politicii monetare.

Cu o precizie rar întâlnită, organismul care era condus acum câțiva ani de Christine Lagarde trasează calea pentru cea care este acum președinta BCE. «Politica monetară trebuie să rămână agilă și axată pe atingerea obiectivelor într-un mod durabil. Recomandăm ca BCE să reducă rata dobânzii oficiale la 2% în această vară și să o mențină la acest nivel, cu excepția unor perturbări majore», a declarat vineri, la Washington, Alfed Kammer, directorul departamentului FMI pentru Europa.

BCE a efectuat șapte reduceri de 0,25 puncte, de la 4% la care era prețul banilor în iunie anul trecut, până la 2,25% în prezent. Lagarde a lăsat deschisă posibilitatea unei noi reduceri la reuniunea din 5 iunie (ultima reuniune din primăvară, de fapt), deși a menționat că va lua decizia în funcție de datele și evenimentele care vor avea loc până atunci. Războiul comercial declarat de președintele Statelor Unite, Donald Trump, și schimbările sale eronate de opinie au încetinit creșterea mondială și au modificat foaia de parcurs a băncilor centrale, care este încă în curs de definire.

«Ratele inflației sunt acum aproape de obiective. După succesul enorm al eforturilor de dezinflație ale BCE, băncile centrale trebuie să continue să normalizeze politica monetară cu prudență. Tensiunile globale ar putea provoca o nouă creștere a așteptărilor inflaționiste, deși o recesiune economică mai profundă în Europa ar exercita presiuni în scădere», a indicat Kammer la prezentarea raportului FMI despre Europa.

În timp ce în Statele Unite predomină impresia că războiul comercial va crește prețurile și așteptările de inflație au crescut vertiginos, situația europeană este diferită. «Nu este deloc clar care va fi impactul net», a afirmat săptămâna aceasta la Washington Lagarde, la un eveniment desfășurat în paralel cu reuniunile FMI și ale Băncii Mondiale. «În special, dacă Europa nu decide să adopte contramăsuri, cred că inflația netă este incertă în acest moment, dar probabil va fi mai degrabă dezinflaționistă decât inflaționistă», a argumentat ea. «Este dificil de evaluat deoarece ne aflăm într-o lume a ipotezelor, suntem într-o perioadă de tranziție în care nu știm exact ce va ieși din discuțiile care se desfășoară în acest moment și, de asemenea, trebuie să fim precauți», a adăugat ea.

În previziunile sale de primăvară, FMI și-a redus prognoza de creștere a economiei zonei euro de la 1,0% la 0,8%. Potrivit lui Kammer, reducerea ar fi fost mai mare dacă nu ar fi existat factorii compensatori. Economistul evidențiază pachetul de infrastructură de 500 de miliarde de euro al Germaniei și creșterea cheltuielilor pentru apărare în întreaga Europă. El estimează impactul acestor cheltuieli suplimentare asupra creșterii zonei euro între 0,1 și 0,2 puncte procentuale din PIB în 2025 și 2026.

În orice caz, el avertizează că riscurile pentru creștere sunt în scădere, deoarece tensiunile comerciale și incertitudinea s-ar putea agrava și mai mult. Condițiile financiare s-ar putea, de asemenea, înăspri. O relaxare fiscală mai mare din cauza creșterii cheltuielilor pentru apărare și a scăderii prețurilor la energie, în schimb, ar putea duce la o creștere mai mare, în special după 2025.

FMI consideră că este esențial pentru Europa să păstreze deschiderea comercială și să continue să își extindă rețeaua de acorduri de liber schimb. Solicită monitorizarea impactului unei posibile devieri a comerțului, cu o creștere a importurilor chineze pe măsură ce comerțul gigantului asiatic cu Statele Unite seacă din cauza tarifelor ridicate. «Estimările noastre preliminare indică o creștere a importurilor din China de aproximativ 0,25% din PIB-ul UE pe termen scurt. Deviația comerțului ar reduce, probabil, și costurile inputurilor pentru companiile europene și prețurile pentru consumatori», potrivit lui Kammer.

În ceea ce privește finanțele publice, Kammer indică faptul că, pentru majoritatea țărilor, reconstruirea amortizoarelor fiscale rămâne o prioritate. «Cei care au deficite și datorii scăzute pot acomoda temporar cheltuielile prioritare pentru apărare, dar vor trebui să revină în timp la obiectivele de sustenabilitate a datoriei. Țările cu niveluri ridicate ale datoriei ar trebui să realoce cheltuielile sau să crească veniturile fiscale fără întârziere», reiterează mesajul lansat deja de FMI în această săptămână.

Rețete pentru creștere

FMI anticipează publicarea de rapoarte cu recomandări către țările europene pentru a stimula creșterea. Unul dintre ele se va concentra asupra beneficiilor unei integrări mai mari, iar altul asupra reformelor interne. «Potențialul integrării este imens», susține Kammer. Potrivit studiului pe care îl va publica în curând, o serie de reforme «selectate și viabile la nivelul UE ar putea crește PIB-ul UE cu aproximativ 3% în următorul deceniu». Printre domeniile cheie care trebuie îmbunătățite se numără reducerea barierelor în calea mobilității forței de muncă, îmbunătățirea funcționării piețelor de capital, crearea unei piețe electrice mai integrate și armonizarea legilor și reglementărilor.

În ceea ce privește «reformele naționale cuprinzătoare» pe care le identifică într-un alt raport viitor, acestea ar putea crește nivelurile PIB-ului real cu aproximativ 5% în Europa avansată. «Aceste reforme ar elimina ineficiențele interne și ar completa reformele la scară UE. Cele mai mari câștiguri ar proveni din îmbunătățirea competențelor lucrătorilor și din funcționarea piețelor forței de muncă. În majoritatea economiilor europene avansate, reformele naționale ar trebui, de asemenea, să se concentreze pe stimularea inovării», potrivit lui Kammer.