Cu anumite precauții, Fondul Monetar Internațional (FMI) este de acord cu o parte din argumentele președintelui Statelor Unite, Donald Trump, privind războiul comercial.

Ipoteza veniturilor obținute din taxe vamale îi determină pe experții Fondului să prognozeze o reducere a deficitului public al primei puteri economice mondiale de la 7,3% din produsul intern brut (PIB) în 2024 la 6,5% în acest an. În același timp, FMI avertizează, în Monitorul său Fiscal publicat miercuri, cu privire la dezechilibrul ridicat al finanțelor publice din Statele Unite și China și impactul potențial al războiului comercial asupra creșterii datoriei publice globale, care, conform calculelor, va atinge 100% din produsul intern brut până la sfârșitul deceniului.

Exercițiul de echilibristică pe care îl face FMI cu previziunile sale privind deficitul Statelor Unite este oarecum surprinzător, având în vedere încetinirea pe care o prognozează pentru economia sa.

«Se preconizează că deficitul fiscal va scădea de la 7,3% din PIB în 2024 la 6,5% în 2025, condiționat de creșterea veniturilor din taxe vamale. Cu toate acestea, amploarea acestei creșteri este foarte incertă», se arată în raportul FMI.

Deși face această prognoză, Fondul reamintește multiplele semne de întrebare cu privire la nivelul veniturilor din taxe vamale și potențialul lor de colectare din multiple motive, care includ nivelul incert al tarifelor, evaziunea taxelor vamale și elasticitatea importurilor. Trump și-a propus un obiectiv de colectare de 600 de miliarde de dolari, care pare de neatins. 0,8% din PIB-ul Statelor Unite reprezintă aproximativ 250 de miliarde de dolari, deși FMI nu spune expres că reducerea cu 0,8 puncte a deficitului se datorează taxelor vamale.

Faptul că Fondul reduce cu 0,8 puncte previziunea deficitului cu veniturile vamale ca factor decisiv atrage și mai mult atenția, deoarece raportul însuși recunoaște că «taxele vamale pot încetini activitatea economică, ceea ce ar putea afecta negativ alte baze impozabile, cum ar fi impozitele pe venit, și astfel ar contracara o parte din veniturile obținute datorită taxelor vamale». Desigur, FMI se acoperă: «Aceste proiecții sunt foarte incerte», spune acesta. În plus, clarifică faptul că nu iau în considerare măsurile care sunt dezbătute în Congres, care includ prelungirea sau transformarea în permanente a reducerilor fiscale masive care expiră la sfârșitul anului 2025 și examinarea diverselor reduceri și creșteri de cheltuieli.

Raportul privind finanțele publice ale FMI subliniază modul în care a crescut incertitudinea odată cu un război comercial care a slăbit perspectivele de creștere și a sporit riscurile.

«Aceste evenimente au loc într-un context de creștere a nivelului de îndatorare în multe țări și de finanțe publice deja foarte tensionate, care, în multe cazuri, vor trebui să facă față și unor noi creșteri permanente ale cheltuielilor, cum ar fi cele destinate apărării. Creșterea randamentelor [cerute pentru datorii] în principalele economii și extinderea diferențialelor pe piețele emergente complică și mai mult situația fiscală», afirmă acesta.

FMI prognozează că datoria publică globală va crește cu 2,8 puncte procentuale în acest an, mai mult decât dublu față de estimările pentru 2024, ceea ce va ridica nivelul datoriei peste 95% din produsul intern brut. «Este probabil ca această tendință ascendentă să continue, iar datoria publică să se apropie de 100% din PIB până la sfârșitul deceniului, depășind nivelurile înregistrate în timpul pandemiei», adaugă acesta, avertizând că, având în vedere incertitudinea și contextul economic în schimbare, nivelurile datoriei ar putea crește și mai mult.

În plus, escaladarea incertitudinii geo-economice ar putea agrava riscurile de îndatorare, ceea ce ar duce la o creștere a datoriei publice din cauza creșterii cheltuielilor, în special pentru apărare. Cererea de sprijin fiscal ar putea crește, de asemenea, în țările vulnerabile la perturbări grave cauzate de crizele comerciale, ceea ce ar stimula cheltuielile. Monitorul Fiscal estimează că o creștere semnificativă a incertitudinii geo-economice ar putea duce la o creștere a datoriei publice de aproximativ 4,5% din PIB pe termen mediu.

La rândul său, înăsprirea și volatilitatea crescută a condițiilor financiare din Statele Unite ar putea avea efecte în lanț asupra piețelor emergente și a economiilor în dezvoltare, ceea ce ar duce la o creștere a costurilor de finanțare.

Spania, elev eminent

FMI avertizează în special cu privire la deficitul ridicat și la creșterea datoriei Statelor Unite și a Chinei, cele mai mari două economii din lume. În cazul Chinei, se preconizează că deficitul public va crește în acest an de la 7,3% la 8,6% din PIB, iar datoria va crește de la 88,3% la 96,3%. În Statele Unite, datoria publică brută s-ar situa în acest an la 122,5% din PIB, față de 120,8% anul trecut. În realitate, raportul prevede creșteri ale datoriei publice nu numai în cele două mari puteri, ci și în majoritatea marilor economii, inclusiv Germania, Franța și Italia. Spania, în acest sens, este din nou elevul eminent, cu o traiectorie descendentă constantă atât a deficitului, cât și a datoriei, conform previziunilor FMI.

Recomandările FMI în acest context sună cunoscute: «Într-o lume incertă și în rapidă evoluție, țările trebuie, în primul rând, să își pună în ordine finanțele publice. Aceasta înseamnă aplicarea unor politici prudente în cadrul unor cadre fiscale solide pentru a încuraja încrederea publică și a contribui la reducerea incertitudinii», afirmă acesta.

Țările cu o marjă limitată în bugetele lor publice trebuie să aplice planuri de consolidare graduale și credibile și să permită stabilizatorilor automați, cum ar fi indemnizațiile de șomaj, să funcționeze eficient, potrivit Fondului. Orice nouă nevoie de cheltuieli trebuie compensată cu reduceri în alte rubrici sau cu venituri noi, susține acesta. În cazul țărilor cu o mai mare flexibilitate fiscală, consideră importantă utilizarea resurselor disponibile în mod prudent, în cadrul unor planuri pe termen mediu bine definite. «Sprijinul fiscal pentru companiile și comunitățile afectate de perturbări comerciale grave trebuie să fie temporar și specific, punând accent pe transparență și gestionarea eficientă a costurilor», avertizează acesta.