Economia spaniolă își menține vigoarea în ciuda incertitudinii geopolitice și a războiului comercial declanșat

Economia spaniolă își menține vigoarea în ciuda incertitudinii geopolitice și a războiului comercial declanșat. Fondul Monetar Internațional (FMI) a majorat joi previziunile de creștere a produsului intern brut (PIB) cu 0,2 puncte procentuale, până la 2,5%, o prognoză cu o zecime sub cea gestionată de Guvernul spaniol. Pentru 2026, prognoza se menține la 1,8%, deși acum implică o decelerare mai bruscă. FMI recomandă armonizarea cotelor de TVA, egalizarea fiscalității benzinei și a motorinei și eliminarea impozitului pe bănci, printre măsurile sale fiscale pentru accelerarea și intensificarea reducerii deficitului.

«Conform ipotezei de referință a personalului [Fondului], impactul advers al incertitudinii ridicate în materie de politică comercială și al tarifelor anunțate de administrația americană la începutul lunii aprilie va fi limitat de expunerea comercială directă și indirectă limitată a Spaniei la Statele Unite», indică FMI în comunicatul său de încheiere a misiunii trimise în Spania pentru pregătirea raportului anual pe care organismul îl realizează asupra țării noastre și care va fi publicat în câteva luni.

«Această îmbunătățire a previziunilor de creștere reflectă baza bună a modelului de creștere a economiei spaniole», a sărbătorit printr-un comunicat ministrul Economiei spaniol, Carlos Cuerpo. «Economia noastră continuă pe drumul modernizării și transformării, consolidându-se ca motor de creștere al zonei euro», a adăugat el.

Fondul laudă comportamentul bun al economiei spaniole, care se așteaptă să continue să crească semnificativ peste media zonei euro pe termen scurt, înainte de a încetini treptat. Totuși, lansează un avertisment: «Majoritatea riscurilor sunt descendente, inclusiv din cauza unei escaladări mai mari a măsurilor comerciale și a fragmentării politice interne».

Potrivit raportului, o escaladare mai mare a războiului comercial care afectează UE este principalul risc extern. În interior, fragmentarea politică ar putea împiedica un răspuns fiscal dacă reducerea deficitului Spaniei nu și-ar respecta angajamentele în cadrul de guvernanță al UE sau dacă ar apărea preocupări pe piață cu privire la riscurile suverane din Europa, indică tehnicienii săi.

Organismul stabilește sarcini pentru Spania. În ceea ce privește politicile fiscale, având în vedere datoria încă ridicată și poziția ciclică puternică a economiei, FMI solicită «devansarea ajustării preconizate de autorități» de la 3% din PIB la perioada 2025-2029 în loc de 2025-2031 și «consolidarea cadrului fiscal național pentru a garanta că regiunile contribuie la efortul de consolidare». Consideră că ștergerea datoriilor către comunități ar trebui să fie condiționată de angajamentul fiecărei regiuni de a adopta planuri de consolidare credibile. De asemenea, solicită adoptarea de măsuri favorabile ocupării forței de muncă pentru a face față decalajului tot mai mare prevăzut între cheltuielile cu pensiile și contribuțiile la asigurările sociale.

Fondul prevede că deficitul se va stabiliza în jurul a 2% din PIB până în 2030, față de 1,2% prevăzut de Guvern în planul său fiscal pe termen lung. «Aceasta implică faptul că trebuie aplicate măsuri de aproape 1% din PIB pentru a atinge traiectoria deficitului» prevăzută de Guvern, indică acesta.

Organismul recomandă o strategie fiscală mai clară și lansează unele dintre recomandările sale clasice: armonizarea cotelor de TVA (ceea ce se traduce de obicei prin aplicarea cotei reduse la mai puține produse și servicii) și potențarea fiscalității verzi, începând cu egalizarea impozitelor pe benzină și motorină. În schimb, recomandă eliminarea impozitului pe bănci după expirarea celor trei ani de valabilitate.

În ceea ce privește reformele structurale, FMI subliniază că este necesar să se îmbunătățească politicile active ale pieței muncii pentru a continua creșterea ratei de ocupare, precum și să se adopte reforme care să îmbunătățească productivitatea și să faciliteze extinderea companiilor tinere și inovatoare și să consolideze ecosistemul de inovare al Spaniei.

În analiza sa macroeconomică, Fondul prevede că creșterea consumului se va menține solidă, cu creșteri continue ale salariilor reale și o scădere treptată a ratelor de economisire ale gospodăriilor care compensează creșterea mai mică a ocupării forței de muncă. Investițiile ar trebui să revină datorită scăderii ratelor dobânzilor, a progreselor înregistrate în executarea fondurilor europene Next Generation EU (NGEU) și a creșterii construcției de locuințe pentru a satisface cererea acumulată. Pe măsură ce creșterea încetinește, rata șomajului se va menține stabilă în jurul a 11% pe termen mediu, conform previziunilor sale.

FMI este, de asemenea, preocupat de creșterea cheltuielilor cu pensiile și consideră că este necesar să se ia în considerare alternative la creșterea ratelor de contribuție, care penalizează ocuparea forței de muncă. Printre acestea, citează prelungirea și mai mult a perioadei de contribuție cu care se calculează prestațiile. Aplauda măsurile care încurajează vieți profesionale mai lungi, criticând în același timp modul în care este concepută clauza de salvgardare. Consideră că ar trebui activată în funcție de evoluția viitoare a decalajului dintre cheltuielile și veniturile sistemului de pensii.

Declarația dedică, de asemenea, o secțiune planului Guvernului de reducere a programului de lucru la 37,5 ore pe săptămână. «Ar trebui să fie conceput cu atenție pentru a atenua efectele adverse asupra producției și a veniturilor lucrătorilor. Reducerea programului de lucru urmărește obiective sociale mai largi, dar experiențele din alte țări indică un efect ambiguu asupra șomajului și impacturi adverse asupra producției și creșterii salariilor după reformă», avertizează.

Aplicarea sa, avertizează, ar ridica, de asemenea, creșterea cumulată a salariului minim din 2018 la peste 70%, «ceea ce ar începe să genereze îngrijorare cu privire la posibilele impacturi adverse asupra grupurilor defavorizate». Potrivit FMI, reforma ar trebui să păstreze rolul negocierii colective pentru a ține cont de eterogenitatea intersectorială, în special în ceea ce privește distribuția totală a orelor lucrate pe parcursul anului și stabilirea nivelului și remunerarea orelor suplimentare.

În ceea ce privește sistemul financiar, tehnicienii organismului aplaudă introducerea treptată a amortizorului anticiclic neutru pozitiv, care implică cerințe de capital ceva mai mari pentru bănci, în funcție de evoluția pozitivă a economiei. În plus, solicită monitorizarea riscului imobiliar, declanșatorul crizei financiare care a lovit dur economia spaniolă odată cu izbucnirea bulei, deși nu văd riscuri iminente.

Creștere remarcabilă

Spania se remarcă nu numai în zona euro, ci și în întreaga lume. În actualizarea sa din ianuarie trecut, Fondul a majorat prognoza de creștere a economiei spaniole cu 0,2 puncte procentuale, până la 2,3%, pentru 2025, menținându-și în același timp proiecția de 1,8% pentru 2026. La acel moment, FMI situa țara ca fiind a doua care va crește cel mai mult în acest an dintre marile economii avansate. Desigur, prima a fost Statele Unite, pentru care prevedea o creștere a PIB-ului de 2,7%, care acum pare depășită. Deja atunci, organismul avertiza cu privire la riscurile comerciale în fața sosirii lui Trump, care au schimbat complet panorama. Economiștii văd acum chiar și riscul de recesiune în cea mai mare economie a lumii din cauza războiului comercial și a incertitudinii. FMI își va publica raportul privind Perspectivele economiei mondiale cu previziunile actualizate pentru toate țările lumii pe 22 aprilie.

Guvernul spaniol a majorat la începutul lunii februarie cu două zecimi prognoza de creștere a produsului intern brut (PIB) pentru acest an, până la 2,6%, lăsând neschimbată prognoza sa de creștere de 2,2% a activității pentru anul următor. La rândul său, Banca Spaniei și-a îmbunătățit cu doar o lună în urmă previziunile de creștere a economiei spaniole, de asemenea, cu două zecimi, în cazul său de la 2,5% la 2,7%. Cu toate acestea, a avertizat cu privire la «incertitudinea și complexitatea geopolitică extraordinară» și «în creștere» existentă. De fapt, guvernatorul, José Luis Escrivá, a avertizat chiar miercuri că va revizui în scădere această prognoză. «Știm că ceea ce se întâmplă are potențialul de a genera efecte foarte negative asupra activității economice», a explicat Escrivá. «Unele dintre cele mai grave scenarii pe care le identificasem se materializează», a adăugat el în declarații pentru TVE.