Germania a activat un fond de un miliard de euro menit să reducă dependența sa strategică de materiile prime critice provenite din China. Această inițiativă guvernamentală vizează investiții în proiecte de extracție, procesare și reciclare a materialelor esențiale, având ca scop diversificarea surselor de aprovizionare și consolidarea securității economice naționale.

Decizia vine pe fondul tensiunilor comerciale globale și al preocupărilor legate de repetarea unei crize similare celei energetice cauzate de dependența de gazul rusesc. Autoritățile de la Berlin doresc să evite blocaje în lanțurile de aprovizionare și costuri suplimentare, semnalate deja de Federația Industriei Germane (BDI) din cauza livrărilor întârziate sau insuficiente de materii prime din China.

China deține o poziție dominantă pe piața globală, controlând aproximativ 70% din extracția și 90% din capacitatea mondială de procesare a metalelor rare. Aceste materiale sunt vitale pentru sectoare cheie precum tranziția energetică, mobilitatea verde, apărarea și industria aerospațială.

Uniunea Europeană a adoptat, de asemenea, o legislație privind materiile prime critice pentru a-și proteja industria și a reduce dependența de un singur furnizor. Fondul german, aprobat inițial în 2024 și întârziat din cauza schimbărilor guvernamentale, va permite statului să participe direct în proiecte sau să le sprijine financiar prin intermediul Institutului de Credit pentru Reconstrucție (KfW).

Companiile pot beneficia de participări de capital din partea KfW, cu sume cuprinse între 50 și 150 de milioane de euro. În prezent, trei proiecte din Germania, Canada și Australia sunt în faza de evaluare a riscurilor. Unul dintre acestea include compania Vulcan Energy, care intenționează să extragă litiu din apele termale ale fosei Rinului Superior.

Experții subliniază necesitatea extinderii sprijinului și către proiectele aflate în stadii incipiente de explorare. Ivonne Arenz, director general al Asociației pentru Minerit, Geologie și Mediu (VBGU), a criticat lipsa finanțării de stat pentru faza de prospecțiune, esențială pentru identificarea și evaluarea resurselor.

Germania, fiind o națiune puternic industrializată și tehnologizată, are nevoie de cantități mari de materii prime, în special pentru tranziția energetică. Lista Comisiei Europene a materiilor prime critice include litiu, cupru, nichel, metale rare (cum ar fi neodimul), cobalt, grafit, bauxită, bor și coltan.

Maren Liedtke, geolog la Institutul Federal de Geoștiințe și Resurse Naturale (BGR), a accentuat dependența totală de China, în special pentru metalele rare grele, și a pledat pentru o abordare europeană a problemei, considerând că un efort național unic este aproape imposibil. De asemenea, a subliniat că obstacolul major în investiții îl reprezintă necesitatea contractelor de cumpărare pe termen lung la prețuri competitive.

Chiar dacă Germania are zăcăminte importante, cum ar fi cel transfrontalier de litiu de la Zinnwald, cu aproximativ 3,8 milioane de tone de conținut de litiu estimat în 2023, simpla existență a resurselor nu este suficientă. Este nevoie de consens social, investitori, producători, cumpărători și forță de muncă calificată. Cornelius Bähr, expert în materii prime de la institutul economic IW din Köln, a amintit de criza metalelor rare din 2010, când China a restricționat exporturile către Japonia, evidențiind riscurile unei dependențe excesive. El a subliniat că argumentul costurilor scăzute a prevalat mult timp în fața evaluării riscurilor, iar studiile recente indică un risc "ridicat" al dependenței, în special în contextul conflictului din Taiwan.

În ciuda căutării unor producători alternativi, rămân întrebări privind disponibilitatea acestora, viteza de extindere a producției și dacă aceștia prezintă neapărat riscuri mai mici decât China.