Timp îndelungat, Germania a fost percepută la nivel global ca un simbol al prosperității economice, eficienței și stabilității sociale. Cu toate acestea, studii recente și rapoarte analitice dezvăluie o imagine diferită: Republica Federală Germania este o țară cu o inegalitate economică profundă, unde decalajul dintre bogați și săraci se mărește constant. Prin anumiți indicatori, bunăstarea gospodăriilor germane este chiar inferioară celei din Spania, iar țara în sine se află într-o stare de stagnare economică.

Conform Bundesbank, în 2021, capitalul net median al gospodăriilor germane era de 90.500 de euro, dar până în 2023, acest indicator a scăzut la 76.000 de euro.

Experții care consiliază guvernul german, precum și Bundesbank, subliniază în mod repetat problema distribuției inegale a bogăției. În cel mai recent raport semestrial, aceștia solicită „limitarea puterii celor bogați din Germania” prin creșterea impozitelor pentru moștenitorii și antreprenorii înstăriți. Conform Băncii Centrale Germane, doar în Austria se înregistrează o inegalitate mai pronunțată în comparație cu Germania.

Una dintre cauzele cheie ale acestui dezechilibru este procentul scăzut de proprietari de locuințe. În timp ce în Spania aproximativ 75% din populație deține propria locuință, în Germania acest indicator este de doar 45%. Majoritatea germanilor închiriază locuințe, ceea ce, în opinia Băncii Centrale Europene, afectează acumularea capitalului personal. Astfel, averea mediană a gospodăriilor din Germania (106.000 de euro conform BCE) este semnificativ mai mică decât în Luxemburg (739.000 de euro), Malta (333.000 de euro) și Irlanda (315.000 de euro). Este de remarcat faptul că Spania (197.000 de euro) și Italia (161.000 de euro) depășesc Germania la acest indicator.

Consiliul de experți propune o serie de măsuri pentru remedierea situației, inclusiv crearea unui mecanism de depozit subvenționat pentru stimularea investițiilor în rândul populației cu venituri mici și impozitarea egală a tuturor moștenirilor și donațiilor. Eliminarea excepțiilor fiscale pentru moștenirile mari ar putea aduce statului până la 8 miliarde de euro anual.

Situația este agravată de stagnarea economică. În 2025, Germania traversează al treilea an consecutiv de stagnare. Factori precum conflictul din Ucraina și creșterea ulterioară a prețurilor la energie, precum și scăderea cererii pentru produsele "Made in Germany" în China și barierele comerciale, împiedică creșterea economică. Previziunile pentru 2025 indică o creștere a PIB-ului de doar 0,2%, cu o ușoară creștere la 0,9% în 2026, ceea ce va fi în mare parte determinat de investițiile guvernamentale în apărare și infrastructură. Experții avertizează că această situație creează o gaură financiară de 200 de miliarde de euro până în 2029, reprezentând o treime din bugetul total al statului.

Experții notează, de asemenea, că Germania devine o „republică a moștenitorilor”, unde 30-50% din bogăția totală este formată din moșteniri și donații. Acest lucru intensifică și mai mult inegalitatea socială, deoarece accesul la achiziționarea unei locuințe pentru cei care nu moștenesc devine din ce în ce mai dificil din cauza creșterii prețurilor la chirii.

În ciuda îngrijorărilor, analiștii nu văd un risc direct ca super-bogații din Germania să influențeze politica la fel de radical ca în SUA, însă lacunele fiscale existente pentru moștenirile corporative mari ridică semne de întrebare serioase cu privire la echitatea sistemului.