Când începe Google să aibă problemele sale cele mai grave?

Atunci când o companie obține o poziție în sectorul sau sectoarele în care operează, care îi permite să își stabilească strategia comercială după bunul plac și fără a trebui să ia în considerare strategiile concurenților săi direcți, când aceeași companie poate achiziționa, indiferent de preț, companii emergente (și tehnologia lor de ultimă oră) pentru a exclude posibili viitori concurenți, se poate concluziona că întreprinderea în cauză se bucură de o poziție dominantă de care este foarte ușor să abuzeze. Și acolo, cu abuzul, încep problemele.

Nu este întâmplător faptul că, în ultimii 10 ani, Comisia Europeană a adoptat mai multe decizii de condamnare și a impus amenzi considerabile împotriva Google pentru încălcări repetate ale normelor de concurență și a altor aspecte de reglementare în vigoare în Uniunea Europeană.

În cazul cunoscut sub numele de Google Shopping, Comisia Europeană a amendat în 2017 compania din Mountain View (California) cu 2,42 miliarde de euro pentru abuz de poziție dominantă pe piața căutărilor generale, pentru a favoriza propriul serviciu de comparare a prețurilor, Google Shopping, în detrimentul concurenților săi. Un an mai târziu, în 2018, într-o nouă decizie, Comisia Europeană a amendat din nou Google cu 4,34 miliarde de euro (cea mai mare amendă impusă în istoria instituției), de data aceasta pentru practici anticoncurențiale legate de sistemul său de operare Android, obligând producătorii de telefoane să preinstaleze aplicații precum Chrome și Google Search ca o condiție sine qua non pentru a putea utiliza sistemul de operare Android pe produsele lor (cu care funcționează majoritatea telefoanelor și tabletelor din lume, și fără de care nu ar fi decât un amestec incoerent de circuite integrate, cipuri și plastic) și pentru a accesa magazinul Google Play.

În primul caz (Google Shopping), Tribunalul General al Uniunii Europene a avut nevoie de trei ani pentru a da dreptate Comisiei Europene, în 2021 și în primă instanță, iar Tribunalul de Justiție al UE a avut nevoie de încă trei ani pentru a ajunge la aceeași concluzie, în 2024 și în recurs. În al doilea caz (Google Android), din nou Tribunalul General a confirmat în 2022 (după aproape patru ani) amenda menționată, deși a redus-o la 4,125 miliarde de euro.

Într-o a treia decizie, cazul Google AdSense, Comisia Europeană a impus în 2019 o nouă amendă de 1,49 miliarde de euro pentru acordurile restrictive de concurență impuse de Google editorilor de site-uri web, care de fapt împiedicau pe aceștia din urmă să afișeze anunțuri de la concurenții Google. Ca și în cazurile anterioare (ceea ce este perfect legitim), Google a contestat în fața justiției europene această decizie, în acest caz cu mai mult succes, iar în septembrie 2024, Tribunalul de Justiție al Uniunii Europene a anulat amenda, argumentând că Comisia nu a examinat în mod adecvat durata și amploarea clauzelor contractuale contestate.

Lista anterioară este departe de a fi exhaustivă, deoarece Comisia Europeană are deschise și continuă să investigheze alte practici presupus ilegale ale Google. Ceea ce este un fapt este că, în total, i-a impus până în prezent peste 8 miliarde de euro în amenzi în ultimul deceniu, fără a include în această cifră cele stabilite de anumite state membre pentru practici anticoncurențiale cu relevanță specială în jurisdicțiile lor respective.

Dar, pe cât de grave sunt acuzațiile, amenzile și ordinele executorii de care a avut parte Google în această parte a Atlanticului, problemele sale cele mai grave și urgente le are în prezent în propria sa țară de origine.

Într-adevăr, Departamentul de Justiție american a cerut la un moment dat unui tribunal federal să ordone Google să vândă Chrome, browserul său web popular, și să separe Android, sistemul său de operare pentru telefoane inteligente, sau să i se interzică să își facă obligatorii produsele și serviciile pe telefoanele care utilizează sistemul de operare Android, pentru ca compania să înceteze eforturile de a monopoliza piețele respective. Situația tocmai s-a agravat și mai mult și drastic pentru Google în urmă cu câteva zile, după ce un judecător federal a hotărât că, într-adevăr, compania a acționat ilegal pentru a monopoliza o parte din tehnologia sa de publicitate online. Această hotărâre urmează unei alte hotărâri din luna august trecută, în care un alt judecător federal a stabilit, de asemenea, la cererea Departamentului de Justiție american, că Google a recurs la o conduită anticoncurențială pentru a-și proteja monopolul în căutările online.

Aceste hotărâri deschid calea ca Google să poată fi obligată mai devreme decât mai târziu de justiția federală americană nu doar să plătească amenzi și să ia măsuri menite să-și modifice comportamentul cu mai mult sau mai puțin succes, ci și să facă schimbări structurale radicale care implică vânzarea forțată către terți a unor părți ale companiei în configurația sa actuală, ca singurul remediu eficient pentru a evita abuzul de puterea de piață de care dispune în prezent.

În acest punct, merită amintit că Comisia Europeană, pe baza Legii privind piețele digitale în vigoare, care urmărește să limiteze puterea marilor companii de tehnologie printr-o listă de recomandări obligatorii, are deschise dosare de investigație în legătură cu aceleași abuzuri și ar putea ajunge (indiferent dacă justiția americană o face sau nu între timp) să impună remedii structurale similare cu cele menționate anterior, așa cum, cu puțin timp înainte de a-și părăsi funcția, fostul comisar pentru concurență, Margrethe Vestager, a avertizat Google în scris.

Desigur, nimic nu împiedică administrația Trump să retragă în ultimul moment acuzațiile împotriva Google pe care Departamentul său de Justiție le-a pledat până acum cu brio și să încerce să ajungă la un acord cu compania mult mai puțin împovărător pentru interesele sale. Aceasta ar fi, în opinia mea, o modalitate vulgară și contraproductivă pentru consumatorii americani înșiși de a renunța la faimosul Make America Great Again al președintelui Trump.

Dar, și vreau să subliniez acest lucru, nimic nu împiedică Comisia Europeană (cu Teresa Ribera la conducerea portofoliului de concurență) să continue cu investigațiile sale și să le încheie, reamintindu-i astăzi Google și mâine altor grupuri mari aflate într-o situație similară că, atunci când păstrarea unei piețe deschise și competitive în cadrul Uniunii Europene o va cere, adoptarea de remedii structurale va fi răspunsul european.

Cecilio Madero a fost director general adjunct pentru concurență și antitrust al Comisiei Europene până în 2020.