Guvernul spaniol intenționează să prezinte Congresului, înainte de sfârșitul anului, planul său privind traiectoria deficitului bugetar. Deși este o procedură prealabilă obligatorie pentru elaborarea bugetului, succesul său nu este garantat. În trecut, această procedură a generat dispute aprinse și înfrângeri parlamentare semnificative pentru executiv.

Vicepreședintele prim-ministru și ministrul de Finanțe, María Jesús Montero, a declarat că obiectivele de stabilitate vor fi implementate chiar dacă Parlamentul le va respinge, invocând Constituția pentru a găsi o soluție legală într-o situație inedită. Montero a precizat că, în cazul respingerii acestei traiectorii, va intra în vigoare cea prevăzută de Constituție, care stabilește echilibrul bugetar pentru comunitățile autonome.

Traiectoria aprobată prevede un deficit de 2,1% din PIB în 2026 pentru toate administrațiile publice – centrală, comunități autonome, securitate socială și corporații locale. Comunităților autonome le va reveni un procent de 0,1% din total. Ministrul a avertizat că, dacă aceste obiective nu vor fi adoptate, administrațiile regionale ar pierde acea zecime de marjă de cheltuieli și ar fi obligate la echilibru bugetar.

Situația complexă este legată de legislația existentă. Legea privind stabilitatea bugetară stipulează că traiectoria, odată comunicată guvernelor teritoriale și locale, trebuie supusă la vot în Congres. În caz de respingere, guvernul trebuie să prezinte o nouă propunere în termen de maximum o lună, care va fi supusă din nou Camerei Deputaților. Norma nu prevede însă ce se întâmplă dacă Parlamentul vetoază obiectivele de două ori consecutiv.

Un fost jurist al Tribunalului Constituțional a subliniat că legea a fost concepută pentru un scenariu care nu mai există, unde lipsa majorității pentru obiectivul de deficit însemna și lipsa majorității pentru buget. În contextul actual, o „anomalie” în care bugetele sunt prelungite automat, norma nu se potrivește.

Legea stabilității obligă Congresul să aprobe traiectoria, dar nu interzice explicit avansarea în procesul bugetar dacă traiectoria nu are aprobare parlamentară. Cu toate acestea, există o obligație constituțională de a prezenta un proiect de lege a bugetului. Surse din administrație explică că, în contextul actual, s-ar putea interpreta că guvernul a respectat legea prin prezentarea obiectivelor de deficit și că poate elabora bugetele conform mandatului constituțional, care este superior oricărei legi organice.

O situație similară de impas s-a înregistrat anul trecut, când Senatul a respins de două ori traiectoria deficitului. Atunci, guvernul a invocat un document care, în lipsa aprobării obiectivelor de către Parlament, prevedea aplicarea țintelor din Programul de Stabilitate validat de Bruxelles. Însă, de atunci, situația s-a schimbat: noul cadru european nu mai impune redactarea Programului de Stabilitate, iar Senatul nu mai are putere de veto asupra traiectoriei. Instabilitatea parlamentară persistă, cauzând o paralizie legislativă, manifestată cel mai evident prin imposibilitatea de a aproba noi bugete, cele din 2023 fiind în vigoare prin prelungire.

Experții consultați sunt de acord că situația actuală este „inedită”, neexistând un precedent, iar referirea la Constituție este o interpretare menită să găsească o încadrare juridică pentru un scenariu fără precedent, care nu este explicit contemplat în normativă. „Suntem într-un scenariu necunoscut și există un vid legal”, confirmă cercetătorul Diego Martínez López.