Ministerul Finanțelor renunță la 2 miliarde de euro pentru a stimula capitalizarea și crearea de locuri de muncă

Ministerul Finanțelor va renunța la 2 miliarde de euro din încasări în fiecare an pentru a încuraja capitalizarea companiilor și crearea și menținerea locurilor de muncă. Acest lucru a fost comunicat de Guvern Comisiei Europene în raportul de monitorizare a planului fiscal structural, trimis la Bruxelles miercuri seara devreme. Documentul include cifrele macroeconomice și fiscale principale, dar și alte detalii. Executivul face un compendiu al măsurilor fiscale aprobate în ultimele luni și avansează că, în ceea ce privește creșterea veniturilor, noile taxe vor spori resursele cu aproximativ 8 miliarde de euro pe an. Cu toate acestea, recunoaște că alte modificări, cum ar fi stimulentele fiscale la impozitul pe profit, vor reduce o parte din această creștere, astfel încât creșterea netă va fi de aproximativ 6 miliarde de euro. Conform informațiilor furnizate autorităților comunitare, piatra de temelie a reformei impozitului pe profit este consolidarea rezervei de capitalizare, astfel încât companiile își vor putea reduce baza impozabilă dacă își măresc capitalurile proprii. Guvernul, la aprobarea modificării pentru a intra în vigoare în 2024, a subliniat că instrumentul nu doar că urmărea să îmbunătățească sănătatea financiară a companiilor, ci și să corecteze un dezechilibru structural pentru a începe să ofere un tratament fiscal mai favorabil finanțării proprii a companiilor.

În raportul trimis la Bruxelles, semnat de Ministerele Economiei și Finanțelor, Guvernul explică faptul că costul de colectare a măsurii s-ar fi ridicat la 500 de milioane de euro în primul exercițiu de aplicare, dar va ajunge la 2 miliarde de euro când implementarea completă va fi finalizată. Pe lângă rezerva de capitalizare, planul își propune să sporească eficacitatea stimulentului fiscal prin avantajarea entităților «care reușesc să își mărească numărul mediu total de angajați față de cel din exercițiul financiar anterior», cu condiția ca «această creștere să se mențină timp de trei ani», se arată în document. De fapt, Guvernul speră să reducă rata șomajului sub 10% începând cu 2026. Măsura reduce, de asemenea, cota de impozitare aplicabilă microîntreprinderilor și entităților mici în mod progresiv în timp.

Restul măsurilor anunțate la Bruxelles implică o creștere a veniturilor. Guvernul menționează impozitul de solidaritate asupra marilor averi, prelungit până la efectuarea reformei sistemului de finanțare autonom, cu o colectare de 623 de milioane pe an. De asemenea, noile taxe asupra băncilor, cu cel puțin 1,7 miliarde pe exercițiu, și asupra țigărilor electronice, cu alte 500 de milioane. În IRPF, creșterea ratelor pentru veniturile din capital și investiții va însemna încă 400 de milioane pentru Finanțe. Marile cifre, însă, vin de la impozitul pe profit. Impozitarea minimă de 15% va spori veniturile cu 600 de milioane pe an, în timp ce introducerea impozitului minim complementar va aduce alte 2,2 miliarde. În plus, limitarea companiilor în utilizarea bazelor lor impozabile negative, împreună cu restabilirea măsurilor aprobate în 2016 și anulate anul trecut de Curtea Constituțională, vor reprezenta o creștere de alte 1,9 miliarde. Toate acestea, împreună cu dinamismul economic pe care îl prevede Guvernul pe termen scurt — o creștere a PIB-ului de 2,6% în 2025 și de 2,2% în 2026 —, vor permite Finanțelor să continue să crească colectarea, așa cum a făcut-o în ultimii ani. Documentul notează că în 2025 se preconizează «o încetinire moderată» a veniturilor. În ciuda acestui fapt, creșterea anuală va rămâne notabilă, de 6%. Această evoluție se explică «prin impactul net al măsurilor fiscale, care în acest an va fi pozitiv datorită inversării complete a reducerilor de taxe, lipsei hotărârilor nefavorabile și adoptării măsurilor normative», cum ar fi cele care afectează IRPF sau impozitul pe profit. Toate acestea vor duce la creșterea ponderii veniturilor în PIB la 41,3%, ceea ce va permite reducerea deficitului public în acel an la 2,5% din PIB.

Mai multe investiții în locuințe

Documentul elaborat de Economie și Finanțe explică faptul că Spania, datorită expunerii sale reduse la fluxurile comerciale transatlantice, va depăși destul de ușor războiul tarifar declarat de Statele Unite, care va reduce doar o zecime din PIB din creșterea din 2025. De fapt, această zecime va fi compensată de forța cererii interne, atât a consumului privat, cât și a investițiilor. În acest punct, Guvernul explică faptul că capacitatea financiară ridicată a gospodăriilor și necesitatea unei construcții mai mari de locuințe vor impulsiona, respectiv, cele două rubrici. Creșterea consumului privat în ultimii ani, recunoaște textul, a fost restricționată de creșterea intensă a ratei de economisire a gospodăriilor, care a atins maxime istorice în 2024 dacă se scoate din ecuație anul pandemiei. Scenariul macroeconomic proiectează o schimbare de ciclu și o normalizare a ratei de economisire a gospodăriilor către niveluri mai moderate, impulsionând creșterea consumului pe orizontul de previziune. Pe de altă parte, «investițiile vor fi impulsionate de creșterea necesară a ritmului de construcție a locuințelor», având în vedere că dezechilibrul acumulat în ultimii ani între creșterea populației și noua ofertă de locuințe «va tinde să se inverseze», asigură Guvernul.