Furtuna de pe piețele financiare nu se potolește. Starea de panică ce a marcat finalul săptămânii trecute pe bursele mondiale persistă și luni. După ce indicii bursieri au suferit cea mai mare prăbușire de la pandemie încoace, pierderile se accentuează: contractele futures europene și cele de pe Wall Street scad cu peste 3%, bursele asiatice înregistrează scăderi abrupte de peste 6%, dolarul slăbește în fața euro, iar prețul petrolului scade cu 2%.

China a anunțat vineri o serie de tarife vamale împotriva Statelor Unite, ca răspuns la cele impuse de administrația Trump produselor chinezești. Războiul comercial a atins o scară globală, iar teama de o recesiune mondială se extinde. Pe parcursul weekendului, investitorii nu au primit veștile așteptate: tăcere în privința unor posibile negocieri avansate din partea guvernului Donald Trump cu țările afectate pentru reducerea taxelor comerciale sau, cel puțin, amânarea intrării lor în vigoare.

Dacă nimic nu intervine, valul de tarife anunțat de președintele american miercurea trecută va începe să se aplice pe 9 aprilie. De vineri, 5 aprilie, se aplică deja tariful minim de 10%, iar în două zile vor intra în vigoare și cele specifice fiecărei țări. Potrivit Casei Albe, peste 50 de țări afectate de politica tarifară au dorit să discute cu președintele pentru a negocia taxele, dar nu există nicio dovadă solidă că aceste conversații au loc într-un mod serios.

Contractele futures ale indicelui Euro Stoxx 50 pierd 3,5% și indică o nouă prăbușire la deschiderea de luni. Contractele futures ale indicelui DAX scad cu 4%, iar cele ale FTSE britanic, cu 2,3%. În New York, contractele futures ale Dow Jones pierd 2,8%, cele ale S&P 500 scad cu 3,6%, iar cele ale Nasdaq cedează 4,6%. Între joi și vineri, Wall Street a suferit o cădere de peste 10%, evaporându-se peste cinci trilioane de dolari (aproximativ 4,5 trilioane de euro), mai mult decât PIB-ul anual al Spaniei și Franței la un loc.

Departe de a calma spiritele și de a căuta apropieri, președintele american a minimalizat în weekend valul de vânzări și a rămas ferm pe poziții. Trump a declarat duminică că, deși nu dorește «ca nimic să scadă», uneori «trebuie să iei medicamente pentru a rezolva ceva». Liderul de la Casa Albă a adăugat că, având un deficit comercial de un trilion de dolari cu China, Statele Unite pierd «sute de miliarde de dolari anual» în relația cu gigantul asiatic. «Și dacă nu rezolvăm această problemă, nu voi ajunge la un acord», a conchis el. La rândul său, secretarul pentru Comerț, Howard Lutnick, a declarat că tarifele nu vor fi amânate. «Tarifele vin. Cu siguranță vor rămâne în vigoare zile și săptămâni», a afirmat acesta.

În Asia, indicele Nikkei din Tokyo scade cu 6,57%, iar principalul indice al Bursei din Hong Kong, Hang Seng, care a fost închis vineri din cauza unei sărbători, cade cu aproape 10% după seria de măsuri anunțate de China vinerea trecută. Beijing va impune tarife de 34% tuturor produselor din Statele Unite, ca răspuns la tarifele similare de 34% impuse de Washington, care ajung la 54% dacă se adaugă taxele de 20% impuse anterior produselor chineze. Indicele compozit din Shanghai scade cu 6,5%.

«Una dintre probleme este că oamenii așteptau un comentariu în weekend de la cineva din administrație care să indice o posibilă negociere sau poate o modificare a tarifelor. Dar par să se încăpățâneze», a declarat Robert Pavlik, manager la Dakota Wealth. În plus, investitorii manifestă nervozitate și din cauza faptului că Rezerva Federală «a spus că va aștepta până va avea mai multă claritate. Dacă Fed nu vine în ajutor, cine altcineva o va face?», adaugă el. Vineri, președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a tras un semnal de alarmă privind tarifele, deși a evitat să precizeze consecințele asupra politicii monetare, susținând că este «prea devreme pentru a spune». Potrivit lui Powell, este «timpul să așteptăm și să vedem», o poziție criticată ulterior de Trump. În ciuda prudenței, piața estimează o probabilitate de 54% ca banca centrală să reducă dobânda de referință la ședința din mai.

«Lipsa unui răspuns politic din partea administrației Trump la căderea pieței crește incertitudinea. Dacă nu vedem o schimbare clară din partea factorilor de decizie politică, este probabil ca volatilitatea să rămână ridicată și ca rezistența redusă a activelor de risc să continue tendința descendentă», notează la rândul său Charu Chanana, strateg șef de investiții la Saxo.

Șocul afectează și piața datoriilor. Piața anticipează deja cinci reduceri de un sfert de punct procentual ale ratelor dobânzilor americane în acest an, ceea ce a dus la prăbușirea randamentelor obligațiunilor Trezoreriei SUA. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani scade cu încă 6 puncte de bază și se tranzacționează sub 4%, la 3,925%. Randamentul obligațiunilor germane pe aceeași scadență a închis vineri la 2,569%, iar cel spaniol la 3,264%.

În contextul perspectivelor de frânare economică și al previziunilor crescute privind reducerile ratelor dobânzilor, dolarul rămâne slab față de celelalte valute. Un euro costă astăzi 1,099 dolari. Petrolul suferă, de asemenea, din cauza perspectivelor sumbre ale economiilor marilor puteri. Țițeiul scade cu încă 2%, iar barilul de Brent costă 64,13 dolari, la minime din 2021. «Singurul factor decisiv este abordarea președintelui Trump, care dă puține semne că valul de vânzări de pe piață îl deranjează suficient pentru a reconsidera o poziție politică în care a crezut timp de decenii», subliniază Sean Callow, analist senior de valută la ITC Markets. Între timp, Uniunea Europeană și Canada pregătesc răspunsul lor tarifar la zidul comercial al lui Trump. «Relația comercială dintre UE și Statele Unite are nevoie de o nouă abordare», a declarat vineri responsabilul pentru Comerț al Uniunii Europene, Maros Sefcovic, după întâlnirea cu omologul său american.

Cuvinte cheie: Burse, Valute, Datorii, Rate dobânzi, Materii prime