Spirala inflaționistă post-pandemie şi creşterea compensatorie a salariilor şi pensiilor au umplut vistieria publică fără a necesita reforme fiscale majore. Acest fenomen, cunoscut sub numele de „progresivitate la rece”, implică o creştere a impozitării veniturilor contribuabililor în termeni monetari, nu reali, împingând mulţi dintre ei spre tranşe de impozitare superioare fără o creştere a puterii de cumpărare.

Din acest motiv, opţiunea de a deflacta – ajustarea scalei de impozitare la Indicele Preţurilor de Consum (IPC) – a câştigat teren în dezbaterea fiscală şi politică. Absenţa indexării Impuesto sobre la Renta de las Personas Físicas (IRPF) a crescut presiunea fiscală în Spania între 2021 şi 2024. Cei mai afectaţi au fost declaranţii cu venituri medii, care au suportat 61,3% din impactul creşterii preţurilor în acea perioadă, conform unui articol recent publicat în revista „Cuadernos de Información Económica” editată de Funcas. Aceşti contribuabili cu venituri medii au reprezentat 59,7% din declaraţiile depuse şi 57,8% din încasările din impozit, conform studiului academic.

Simulările utilizate în studiu, bazate pe statisticile Agenţiei Fiscale (Agencia Tributaria) privind declaranţii IRPF din 2022, relevă că efectul cumulat al inflaţiei asupra încasărilor a fost de 9.747 milioane de euro între 2021 şi 2024. În plus, impactul mediu per contribuabil a fost de 311 euro pentru veniturile medii-joase, 458 euro pentru cele medii şi 622 euro pentru cele înalte. Raportul arată că efectul nedecontării variază între 92 de euro pentru declaranţii cu o bază impozabilă sub 12.000 de euro anual şi 1.294 de euro pentru cei cu peste 600.000 de euro.

Autorul raportului, Desiderio Romero, subliniază că, dacă se adaugă efectul TVA la progresivitatea la rece a IRPF, creşterea cumulată a facturii fiscale pentru o gospodărie cu venituri medii a fost de aproximativ 1.100 de euro în perioada analizată. Prin urmare, în absenţa reformelor şi presupunând o inflaţie de aproximativ 2,5% în viitor, suma pe care o gospodărie cu venituri medii trebuie să o plătească Fiscului va creşte cu aproximativ 200 de euro în fiecare an.

Baza impozabilă generală medie a fost de 23.600 de euro în 2022 pentru intervalul 21.000 - 30.000 de euro (venit mediu). În sens larg, intervalul bazei impozabile pentru veniturile medii se situează între 17.700 şi 47.200 de euro anual. În acest barem, tranşa de 12.000 - 21.000 de euro corespunde veniturilor medii-joase, în timp ce veniturile medii-înalte se situează în intervalul 30.000 - 60.000 de euro.

Aceste constatări se adaugă ultimului raport al Registrului Economiștilor Consultanți Fiscali (REAF), care a calculat la începutul lunii martie că contribuabilii spanioli ar economisi între 200 de euro pentru venituri mici și 1.500 de euro pentru cele foarte mari în acest an dacă Ministerul Finanțelor ar fi deflactat impozitul pe venit. La rândul său, Banca Spaniei a estimat în iunie anul trecut că jumătate din creșterea încasărilor din IRPF ca % din PIB între 2019 și 2023 s-a datorat efectului prețurilor și absenței unei ajustări fiscale la inflație. Supervizorul proiecta atunci că „în absența modificărilor parametrilor impozitului, raportul IRPF/PIB ar putea ajunge la 9% în 2025, cu 29% mai mare decât nivelul din 2019”.

Impozitul silențios

Problema progresivităţii la rece este că avansează, chiar dacă „pe furiş”, avertizează Romero. Prin urmare, nu este relevantă doar în perioade de mari tensiuni ale preţurilor, cum a fost cea din ultimii patru ani, când s-a înregistrat o creştere cumulată a IPC de 17,8% (între 2021 și 2024 a fost de 3,1%, 8,4%, 3,5% și 2,8%, respectiv). Acționează și în etape de inflație scăzută datorită naturii sale cumulative. De exemplu, între anii 2009 și 2019, o perioadă cu o inflație medie anuală de 1,1%, efectul său cumulat a ajuns la 12%.

Guvernul a refuzat să deflacteze IRPF argumentând că această măsură poate beneficia și veniturile mari. Astfel, într-o încercare de a ușura povara veniturilor mai mici, s-a concentrat pe extinderea reducerii pentru veniturile din muncă pentru a beneficia salariile brute de până la 21.000 de euro. De asemenea, a ridicat pragul care scutește salariile de la impozitarea IRPF de la 14.000 la 15.000 de euro. Majoritatea guvernelor regionale, dimpotrivă, au aplicat diferite ajustări pentru a adapta tranșa autonomică la inflație între 2022 și 2024.

Cercetătorul de la Funcas descrie inflația ca fiind responsabilă pentru „un impozit silențios” cu impact eterogen și care nu este complet observabil pentru contribuabili. „În consecință, costurile sale politice sunt, în general, mai mici decât cele ale unei reformă fiscală autentică care ar implica o creștere explicită a impozitelor”, subliniază el.