În câteva cuvinte
Un nou studiu indică faptul că introducerea impozitului minim global pentru corporațiile multinaționale nu va pune capăt concurenței fiscale între țări. În schimb, statele se reorientează către stimularea afacerilor prin reducerea bazei impozabile, oferind diverse facilități, ceea ce permite în continuare optimizarea fiscală.
Arhitectura fiscală internațională trece printr-o transformare profundă. Un pas important a fost acordul privind introducerea impozitului minim global pe profit pentru marile corporații multinaționale, semnat de peste 130 de țări. Se credea că acest acord va opri cursa între state pentru reducerea cotelor nominale ale impozitului pe profit, care s-a accentuat în ultimele decenii.
Cu toate acestea, conform unui nou studiu al Observatorului Fiscal al UE, în loc să pună capăt concurenței fiscale, acordul consolidează o mutație către noi forme de concurență. Țările utilizează din ce în ce mai mult stimulente, cum ar fi cele pentru cercetare și dezvoltare (C&D) sau măsuri care reduc baza impozabilă.
„Este probabil ca implementarea impozitului minim global să accelereze tranziția către politici fiscale care reduc baza impozabilă”, se arată într-o notă a Observatorului. Analiza a aproape 300 de modificări fiscale implementate în statele membre UE între 2014 și 2022 a arătat că majoritatea covârșitoare (86%) au vizat reforme ale bazei impozabile, nu reduceri ale cotei legale.
În această perioadă, cota efectivă medie plătită de marile multinaționale din UE pe profitul lor net a scăzut cu 2,7 puncte procentuale (de la 20,8% la 18,1%). Această scădere este superioară reducerilor cotei legale, care în medie în UE a scăzut cu două puncte în anii analizați (de la 23% la 21%). Discrepanța sugerează că diminuarea cotei efective se datorează în mare parte reformelor bazei impozabile.
Autorii studiului notează că majoritatea reformelor sunt legate de regimuri speciale menite să atragă investiții, să stimuleze activitățile de C&D sau să ofere un tratament preferențial profiturilor din proprietatea intelectuală. Deși aceste regimuri ar putea stimula creșterea și inovația, ele „ar putea pur și simplu intensifica concurența fiscală între ele, provocând o realocare a investițiilor și profiturilor de la un stat membru la altul fără niciun efect economic real”, avertizează studiul.
În 2021, peste 130 de țări s-au angajat să implementeze o cotă minimă de 15% pentru marile multinaționale, cele cu venituri de peste 750 de milioane de euro. Această măsură, cunoscută sub numele de Pilonul 2 al negocierilor OCDE și G-20, își propune să stabilească o impozitare minimă efectivă pentru a descuraja companiile să își transfere profiturile în paradisuri fiscale cu impozitare redusă sau zero. Cu toate acestea, acordul prevede mecanisme de salvgardare, dar și stimulente considerate „compatibile” cu spiritul reformei, cum ar fi „patent boxes” (deduceri pentru C&D) sau credite fiscale. De asemenea, permite statelor să introducă un impozit minim național complementar.
„Impozitul minim global lasă încă loc pentru concurența fiscală”, concluzionează documentul. Tranziția de la politici fiscale de „reducere a cotelor și extindere a bazei impozabile” la concurența prin politici de reducere a bazei impozabile, observată în analiză, este probabil să se intensifice pe măsură ce țările își redefinesc regimul de stimulente pentru a se conforma Impozitului Minim Global.
