În câteva cuvinte
Tensiunile comerciale globale și politicile protecționiste, în special între SUA și China, creează incertitudine economică, afectând negativ previziunile de creștere globală. Instituțiile financiare internaționale și băncile centrale își revizuiesc strategiile și politicile monetare pentru a contracara efectele negative, dar perspectivele rămân sumbre și imprevizibile.
Intensificarea tensiunilor comerciale la scară globală
Intensificarea tensiunilor comerciale la scară globală a încetat să mai fie o preocupare periferică și a devenit o variabilă centrală în tablourile de decizie ale băncilor centrale și ale organismelor multilaterale. Ceea ce a început ca o amenințare de declarație de război din partea Administrației Donald Trump s-a transformat rapid într-o escaladare a taxelor vamale între Statele Unite și China, care a dat naștere unei spirale ce amenință să schimbe ordinea mondială. La orizont se întrevede o ofensivă tarifară cu efecte sistemice, capabile să modifice fluxurile de capital, lanțurile de aprovizionare și așteptările inflaționiste.
În fața acestui nou scenariu, instituții precum Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Mondială, Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și băncile centrale au început să își revizuiască nu doar proiecțiile de creștere, ci și designul politicilor lor și planurile care până acum câteva săptămâni păreau de neclintit. Tabloul economic internațional se mișcă cu reguli mai puțin predictibile, ceea ce obligă la recalibrarea strategiilor în timp real. Chiar și OMC, tradițional departe de dinamica monetară, avertizează asupra unui mediu din ce în ce mai fragmentat, care amenință să estompeze cadrele de cooperare globală și să scufunde schimbul de mărfuri și creșterea economică.
FMI, într-un preludiu al reuniunii pe care o va avea organismul săptămâna viitoare — în care se vor revizui și previziunile macroeconomice — a anunțat joi că se apropie un val de «reduceri notabile» în proiecțiile de creștere ale multor țări. Deocamdată, fondul exclude o recesiune, dar confirmă și creșteri ale previziunilor de inflație. «Incertitudinea cu privire la politicile comerciale a atins niveluri fără precedent», a explicat directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, într-un discurs care avansează ceea ce va fi poziția oficială a organismului. Politicianul și economistul bulgar a avertizat că incertitudinea prelungită crește riscul de tensiuni pe piețele financiare, așa cum s-a văzut cu dolarul și obligațiunile Trezoreriei Statelor Unite. «Aceste mișcări trebuie luate ca un avertisment. Dacă condițiile financiare se înrăutățesc, toată lumea are de suferit», a continuat ea. Și a adăugat că cu cât persistă incertitudinea, cu atât va fi mai mare costul pentru economia globală, deși fără a-l menționa expres pe Trump.
În această idee a aprofundat și președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, care a avertizat de la sediul organismului, din Washington, că incertitudinea și instabilitatea economică mai mare vor afecta economia mondială. «Tensiunea comercială determină agenții economici să fie mai prudenți, ceea ce poate încetini investițiile și deciziile de cumpărare ale companiilor și gospodăriilor», a spus el, după ce a cerut țărilor să se așeze la masa negocierilor cât mai curând posibil pentru a stabili un cadru comercial clar și durabil.
Situația este alarmantă și încă poate escalada la niveluri imprevizibile. Președintele Trump, după ce a stabilit o taxă vamală generală universală de 10% și o serie de taxe suplimentare pentru țările cu care Statele Unite mențin un deficit comercial mai mare, a decis să înghețe temporar măsura pentru a negocia cu aproximativ 70 de jurisdicții și a ajunge la o soluție convenită. Singura care nu scapă de armistițiu este China, care a răspuns Washingtonului cu o escaladare tarifară proporțională cu cea pe care a întâmpinat-o. Deocamdată, întâlnirile cu țările se numără pe degetele de la o mână. Ministrul Economiei, Carlos Cuerpo, s-a întâlnit săptămâna aceasta cu omologul său american, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent. Ulterior, a avut loc o întâlnire între Japonia și SUA, în care nu s-a ajuns la niciun acord. Și joi, întâlnirea a fost între Trump însuși și premierul italian, Giorgia Meloni, prima întâlnire de la începutul ofensivei comerciale cu un lider comunitar, deși deocamdată fără rezultate.
Fără reguli clare și cu fluctuații constante, organismele multilaterale și băncile centrale merg cu pași mărunți în așteptarea a ceea ce se va întâmpla, dar au început deja să proiecteze scenarii și să redirecționeze politica monetară.
Politica monetară
Valul protecționist al SUA a obligat Banca Centrală Europeană să reducă ratele pentru a șasea oară consecutiv, până la 2,25%, într-o încercare de a contracara efectele economice negative derivate din creșterea tensiunilor comerciale și valul tarifar. Este un semn clar că zona euro se confruntă cu o perioadă de creștere stagnantă, în concordanță cu reducerile generale ale previziunilor FMI. Președintele organismului, Christine Lagarde, a recunoscut că panorama generală este condiționată de o «incertitudine excepțională» și că creșterea disputelor tarifare amenință să frâneze și mai mult exporturile, unul dintre principalele motoare ale economiei europene, astfel încât «perspectivele de creștere s-au deteriorat».
Tonul său sumbru a terminat prin a umbri orice efect pozitiv pe care, în teorie, ar fi trebuit să îl aibă reducerea ratelor asupra piețelor bursiere. Contrar a ceea ce se întâmplă de obicei cu bursele sub umbrela unei politici monetare mai laxe, toate piețele au înregistrat scăderi. Ibex 35 a închis cu o scădere de 0,19%, Dax german a scăzut cu 0,53%, în timp ce scăderile au fost ceva mai accentuate la Bursa franceză și Euro Stoxx 50, depășind 0,6%. Mib italian, la rândul său, a limitat pierderile la 0,24%.
Deși reducerea ratelor nu a ridicat bursele, ceea ce a făcut este să consolideze diferența dintre politicile monetare ale Europei și Statelor Unite, unde Rezerva Federală pariază pe a fi mult mai prudentă cu reducerile. Așa a lăsat să se înțeleagă președintele său, Jerome Powell, care a insistat săptămâna aceasta asupra riscurilor inflaționiste ale tarifelor impuse de Casa Albă și s-a arătat în favoarea așteptării până când va exista o mai mare «claritate» în politica economică actuală eratică pentru a muta prețul banilor. Cuvintele sale sunt asumate de analiști ca o confirmare a faptului că entitatea nu va face mișcări la următoarea reuniune programată pentru mai și că va trebui să așteptăm cel puțin până la reuniunea din iunie pentru o reducere de 0,25 puncte.
În timp ce BCE a scăzut ratele cu 1,75 puncte din iunie trecut, Fed a aplicat doar o reducere de un punct procentual din septembrie și menține o poziție mai reținută din decembrie. Această divergență se datorează în principal faptului că amenințările protecționiste ale lui Trump aduc cu sine un risc inflaționist. În schimb, Europa se confruntă cu impactul războiului din Ucraina și cu o dependență mai mare de comerțul exterior. În plus, consolidarea recentă a euro și scăderea prețului petrolului contribuie la o încetinire a inflației în zona euro. Aceasta, fără a reduce contextul tarifar, deoarece dincolo de prelungirea de 90 de zile pe care Trump a acordat-o cu privire la tarifele «reciproce», blocul se confruntă deja cu taxe semnificative, cum ar fi 25% pentru oțel, aluminiu și automobile.
În partidă a mișcat piese și OMC, instituția multilaterală care ordonă regulile comerciale. Entitatea prezidată de nigeriana Ngozi Okonjo-Iweala a redus cu aproape trei puncte previziunea de creștere relativă la schimbul de mărfuri, trecând de la un avans inițial de 2,7% la o scădere de 0,2% pentru 2025. Dar întotdeauna ținând cont de situația actuală. Adică, dacă ofensiva tarifară merge mai departe, regresul ar fi de 1,5% în acest an și economia globală ar putea scădea, pe termen lung, cu 7%.
