Decizia Primăriei Madridului de a închide clubul de noapte „Teatro Barceló” a generat un nou val de tensiuni între industria vieții de noapte a capitalei și autoritățile locale. Agenția pentru Activități (Agencia de las Actividades), parte a Departamentului de Urbanism, a sancționat localul pentru depășirea de două ori a capacității maxime admise în 2023, cu aproximativ 600 de persoane, conform surselor poliției. Închiderea forțată a stabilimentului, pentru o perioadă de un an, a stârnit nemulțumirea antreprenorilor din domeniu, care contestă limitele de capacitate impuse de Consiliul Municipal încă din anii '90. Aceștia susțin că, în ciuda avizelor tehnice care permit un număr mai mare de persoane, normele vechi rămân în vigoare.

Peste trei decenii, numărul de persoane pe care îl poate găzdui un local de agrement sau de alimentație publică în Madrid nu este determinat doar de criteriile tehnice de siguranță, ci și de zona în care se află localul. Deși a existat o oportunitate de a revizui normele urbanistice, asociațiile de locatari se tem că o creștere necontrolată a capacității ar agrava problemele de zgomot din multe cartiere.

Reprezentanții sectorului, prin purtătorul de cuvânt al Noche Madrid (patronatul de agrement și spectacole din Comunitatea Madrid), denunță „arbitrariul” acțiunilor Agenției pentru Activități și acuză impunerea de sancțiuni disproporționate, fără criterii obiective de calcul al capacității bazate pe condițiile reale de siguranță.

Conflictul își are rădăcinile în 1997, când Planul General de Amenajare Urbană (PGOU) al Primăriei a stabilit tipuri urbanistice care alocă o capacitate de bază diferită, în funcție de locație. Astfel, un local din cartierul Chamberí poate avea o limită de 74 de persoane, în timp ce un altul, similar, din periferie, ar putea obține o derogare pentru 600 sau mai multe. Vicente Pizcueta de la Noche Madrid subliniază: „În Madrid, capacitatea se calculează după o hartă, nu după siguranța localului.”

Derogările sunt posibile în orice zonă, cu excepția celor patru Zone de Protecție Acustică Specială (ZPAE), unde municipalitatea refuză să proceseze cererile de creștere a capacității pe baza evaluărilor tehnice de siguranță.

„Există o discrepanță evidentă între capacitatea tehnică de evacuare, evaluată de pompieri, și aforul administrativ, cifra din licență. Multe sancțiuni arată că rapoartele pompierilor avizează capacități de evacuare mult mai mari decât cele permise administrativ, sugerând că limitarea este o decizie administrativă, nu una de siguranță tehnică”, explică Hervé Bernal, avocatul hotelierilor.

Cazuri precum Sala Cocó, închisă pentru depășirea capacității administrative, deși un raport tehnic a indicat o capacitate de evacuare de peste 1.400 de persoane, demonstrează această contradicție. Situația a generat numeroase litigii, cu suspendări cautelare ale închiderilor. O soluție complexă este necesară, care să echilibreze interesele afacerilor, ale locuitorilor și ale siguranței, evitând un model rigid, precum cel propus în 1997.