Posibilitatea de a concilia viaţa profesională cu cea personală este una dintre facilităţile cele mai apreciate de majoritatea angajaţilor. În ultimii ani, şi în special după pandemie, sondajele departamentelor de resurse umane plasează facilităţile de conciliere – adică autogestionarea programului de lucru – imediat după salariu ca un beneficiu cheie în atragerea de talente. Acest scenariu are însă, în practică, un puternic bias de gen, deoarece femeile sunt cele care îl prioritizează în mod majoritar faţă de alte variabile şi chiar cele care, atunci când nu găsesc această libertate de mişcare în locurile de muncă, aleg să îşi reducă programul.

Cu toate acestea, conform ultimelor rezultate obţinute de INE, mulţi bărbaţi au început, de asemenea, să simtă nevoia de a avea timp pentru a se ocupa de îngrijirea persoanelor dependente (copiii, în mare măsură), chiar dacă distanţa faţă de femei rămâne uriaşă. Conform valorilor ultimei sub-mostre a EPA cunoscute joi, în 2024, numărul bărbaţilor angajaţi care au optat pentru un loc de muncă cu fracţiune de normă din acest motiv s-a dublat practic: de la 18.500 la 35.700, o creştere de 92,6%, conform statisticilor INE. Numărul femeilor a crescut, de asemenea, de la 372.800 la 381.700, o creştere de 2,4%. În total, numărul total a fost de 417.400 de persoane (+6,7%).

Aceste sub-mostre contabilizate de Ancheta Populaţiei Active (EPA) – care au un număr mai mic de înregistrări decât fişierele trimestriale – au diferite subcategorii de motive conexe în cadrul acestei secţiuni de ocupare parţială. Printre acestea se observă una care evidenţiază mai bine mica schimbare de comportament reflectată de cadrul general. Comparând ultimele două exerciţii, numărul bărbaţilor s-a dublat printre cei ocupaţi cu fracţiune de normă pentru că „doresc să aibă grijă personal de copii sau alţi membri ai familiei", crescând de la 10.400 la 20.500. Cu toate acestea, extinzând atenţia asupra numărului total de persoane ocupate cu fracţiune de normă, şapte din zece sunt încă femei. Aceste tabele INE arată, de asemenea, că, în timp ce numărul femeilor îndreptate către fracţiune de normă din cauza îngrijirii a crescut progresiv în ultimii cinci ani – de la 286.100 în 2020, la aproape 400.000 anul trecut – în cazul bărbaţilor fluxul nu a fost liniar: din 2020 până în 2021 a scăzut de la 19.500 la 15.300; a crescut în anul următor la 28.400; a scăzut drastic în 2023 la 18.500 şi practic s-a dublat în 2024. În ciuda liniarităţii sale, în cazul femeilor, cel mai mare salt a avut loc în 2021, când 48.400 de lucrători s-au alăturat acestei categorii de ocupaţi. Ceea ce este justificat de efectele devastatoare asupra sănătăţii provocate de coronavirus în acel an asupra populaţiei spaniole. Deşi Ministerul Muncii avertizează că aceste date EPA se referă la valorile reflectate într-o sub-mostr&abrave; şi că sunt „mult mai puţin reprezentative" decât cele generale, nu neagă efectele pe care diferitele modificări normative în domeniul muncii le-au provocat în favoarea reducerii decalajului de gen. Cristina Estévez, secretar executiv, responsabil pentru securitatea socială şi ocuparea forţei de muncă la UGT, subliniază că creşterile progresive ale salariului minim interprofesional; precum şi modificările în materie de pensii – cum ar fi faptul că lucrătorii cu fracţiune de normă contribuie ca şi cum ar fi cu normă întreagă; sau frânarea temporară pe care a implicat-o reforma muncii au favorizat în special femeile şi au început să modifice, chiar dacă uşor, unele paradigme. În 2024, Securitatea Socială din Spania a procesat un total de 473.501 prestaţii pentru naştere şi îngrijire a minorilor, dintre care 250.717 au corespuns părinţilor. Deşi nu există date oficiale cu privire la faptul dacă aceştia s-au bucurat de cele 16 săptămâni complete anul trecut, pe măsură ce timpul de permisie a crescut, la fel a făcut şi beneficiul acestuia: în 2022, 91% dintre părinţi le-au folosit pe toate.

Grăunţe de nisip

„În toate studiile noastre observăm o mică reducere în multe dintre aceste situaţii, aşa că aceste cifre, în mod logic, se transferă şi în comportamentul social”, reflectă Estévez. „Toate aceste rezultate sunt mici grăunţe de nisip care merg în direcţia pe care o dorim, dar mai este mult până când aceste inegalităţi vor fi corectate”, se plânge ea.

Statisticile Ministerului Egalităţii culeg în detaliu unele dintre drumurile care mai trebuie parcurse: dintre femeile care au lucrat cu fracţiune de normă în 2024, 74% au făcut-o pentru că nu au găsit un loc de muncă cu normă întreagă; iar în 2023, din zece concedii pentru îngrijirea membrilor familiei, opt au fost solicitate de femei. „Înainte era foarte normal ca femeia să-şi reducă programul, pentru că câştiga mult mai puţin decât partenerul ei şi, în plus, nu era bine văzut ca el să facă asta. Din fericire, încetul cu încetul, acest tip de situaţii se schimbă”, sărbătoreşte Estévez.