UE se confruntă cu o trezire complexă

Cutremurul economic și geopolitic declanșat de Donald Trump a pus Bruxelles-ul în fața oglinzii și i-a arătat toate fantomele: economia sa trăiește vremuri grele, competitivitatea este stagnată, iar influența sa pe scena internațională este din ce în ce mai slabă. Dar diagnosticul nu este suficient pentru a merge mai departe. Schimbarea de paradigmă pe care o dorește necesită mulți bani și formule imaginative pentru a o obține.

În timp ce partenerii blocului explorează opțiuni pentru a finanța creșterea cheltuielilor militare și pentru a-și reactiva economia, Observatorul Fiscal al UE propune stabilirea unui impozit pe cei mai bogați pentru a acoperi o parte din această factură: estimează că o taxă minimă de 2% pentru averile de peste 100 de milioane de euro ar oferi 67 de miliarde de euro statelor membre, o cifră care ar putea suporta o parte din programele menite să revitalizeze industria și să aprofundeze tranziția energetică și care ar acoperi până la un sfert din investițiile necesare pentru capitolul apărării europene. În Spania, încasările suplimentare ar atinge 5,2 miliarde de euro.

Raportul publicat de organism dezvoltă la nivel european propunerea pe care economistul Gabriel Zucman a prezentat-o anul trecut, la cererea G20, de a majora impozitarea fiscală a celor superbogați și care a dus la semnarea unei declarații comune pentru a închide breșa de evaziune fiscală a celor mai bogați.

Studiul calculează că cei 537 de miliardari care locuiesc pe Bătrânul Continent suportă un tip efectiv de impozite de doar 0,2% din averea lor în fiecare țară a UE. Dacă contribuabilii cu averi de peste 100 de milioane ar plăti în fiecare an 2% din averea lor, casele publice ale statelor membre ar avea 67 de miliarde suplimentare, care s-ar ridica la 120,8 miliarde dacă procentul ar crește la 3% – 9,3 miliarde în cazul Spaniei. Franța ar fi țara cu cel mai mare potențial de venituri: 19,4 miliarde în primul caz și 34,8 miliarde în al doilea, urmată de Germania și Italia.

Raportul insistă asupra faptului că impozitul nu ar genera probleme de lichiditate, deoarece 2% este `semnificativ inferior` rentabilității capitalului celor mai mari active, care a depășit în medie 7% pe an în ultimele patru decenii, după scăderea inflației. În plus, propune ca impozitul pe venit să fie deductibil în această nouă figură, astfel încât cei care plătesc deja suficient impozit pe venit să nu fie nevoiți să-și majoreze contribuția la stat. `Ar afecta doar contribuabilii extrem de bogați care plătesc impozite insuficiente`.

Nu ar fi prima dată când țările de pe Bătrânul Continent apelează la acest tip de formule pentru a face față unor situații extreme. `În fața unui conflict sau a unui război, guvernele europene au finanțat istoric creșterea cheltuielilor de apărare printr-o combinație de datorii și creșteri de taxe pentru persoanele cu active mari`, reamintesc autorii raportului într-o notă – Quentin Parrinello, Giulia Varaschin și Gabriel Zucman, care este și directorul observatorului – intitulat Resurse pentru o Europă sigură și rezistentă: Argumente în favoarea unei impozitări minime pentru persoanele cu active ultra-înalte în UE, care va fi dezbătut marți, 18 martie, în cadrul Simpozionului Fiscal al UE, coorganizat de Comisie și Parlamentul European. `În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, atât Franța, cât și Regatul Unit au introdus taxe extraordinare pentru bogați pentru a-și finanța eforturile militare. Franța a recurs la taxe de război progresive, iar Regatul Unit a majorat semnificativ cotele de impozitare pe venit pentru cetățenii mai bogați`.

Acum, scenariul nu este atât de drastic, dar tempora currunt la fel de proaste. Comisia Europeană a propus un instrument de mobilizare a 150 de miliarde de euro în împrumuturi prin datorii comune care să acopere cheltuielile militare. Centrul de studii de la Bruxelles, Bruegel, estimează că UE are nevoie de 250 de miliarde de euro suplimentare pe an pentru a acoperi nevoile de investiții în apărare. Reindustrializarea Bătrânului Continent, măsurile asociate cu consolidarea competitivității și lupta împotriva schimbărilor climatice și a inegalității ar necesita 800 de miliarde de euro pentru a nu mai pierde teren în fața piețelor concurente, conform raportului întocmit de Mario Draghi privind viitorul blocului.

Unele țări din clubul comunitar tatonază deja posibilitatea de a majora impozitarea fiscală a celor mai bogați sau cel puțin au pus accent pe o dezbatere care dispăruse complet de pe agendă în timpul anilor de euforie a globalizării și a comerțului liber. Adunarea franceză a votat în favoarea unui impozit temporar pe cele mai mari averi – deși are puține șanse să treacă de Senat; social-democrații germani au propus o taxă pentru cei mai bogați. În Spania, marile averi sunt deja impozitate de ani de zile, singura țară din zona euro care are o astfel de figură.