Primăria din Palma a renunțat la măsura controversată de a amenda locuitorii care trăiesc în rulote și, în cele din urmă, nu va sancționa persoanele care locuiesc permanent în aceste vehicule.

În ianuarie, plenul consiliului a aprobat textul ordonanței de promovare a coexistenței civice, care, printre altele, prevedea interzicerea locuirii în aceste automobile sub amenințarea unor amenzi de până la 1.500 de euro. Echipa de guvernare a acceptat, în cele din urmă, contestațiile prezentate de diferite asociații, care în ultimele săptămâni au făcut presiuni pentru a schimba redactarea textului prin diferite proteste în capitala Insulelor Baleare.

Punctul cel mai controversat al ordonanței interzice utilizarea vehiculelor folosite „ca locuință cu semne de permanență” pe străzile orașului și interzice posibilitatea de a înnopta în acest tip de automobile. Acum, Consistoriul va modifica acest text pentru a-l adapta strict la reglementările prevăzute de codul rutier al Direcției Generale de Trafic și nu va intra în evaluarea utilizării pe care proprietarul o poate da rulotei, care poate fi rezidențială sau de vacanță. Va fi permisă parcarea rulotelor în orice punct al orașului pentru maximum zece zile, acestea trebuie să fie în contact direct cu solul prin intermediul roților, iar proprietarii lor nu vor putea scoate mese sau scaune afară și nici nu vor putea emite vibrații sau mirosuri. „Toate aceste practici vor fi considerate infracțiuni grave, deși atunci când este vorba de persoane în situație de excluziune socială nu se va aplica nicio sancțiune economică”, a declarat primarul capitalei, Jaime Martínez, din PP.

Pe lângă modificarea textului, echipa de guvernare a realizat o radiografie a situației așezărilor de rulote din oraș. Au fost localizate 156 de vehicule parcate în patru zone ale capitalei Insulelor Baleare, unde sunt majoritari bărbații care locuiesc singuri, 43%, față de femei sau cupluri. Peste jumătate dintre rezidenții din aceste vehicule se află în situație legală și sunt înregistrați în municipiu. Tuturor, spune Martínez, li s-a oferit posibilitatea de a se întâlni cu lucrătorii serviciilor sociale, care, în cele din urmă, au asistat unul din patru utilizatori ai acestor vehicule. „S-a realizat un proces de identificare a așezărilor și li s-a oferit posibilitatea de a-și expune situația”, a declarat primarul.

Primăria a detectat cazuri de rulote care sunt subînchiriate unor terți de către proprietarii lor și remorci care nu respectă reglementările în unele așezări. În plus, conform datelor companiilor de transport maritim, 5% dintre rulotele și 40% dintre remorcile care au intrat pe insulă anul trecut nu au mai ieșit, un total de 200 de vehicule care au rămas în Mallorca. „Trebuie să distingem cazurile, cele care sunt locuite de persoane aflate în situație de vulnerabilitate și cele care sunt folosite în scopuri turistice”, a subliniat primarul, care a insistat că legea va fi aplicată celor care fac o utilizare necorespunzătoare a spațiului public.

Prezența rulotelor în diferite zone ale capitalei Insulelor Baleare a crescut exponențial în ultimii ani, impulsionată de prețurile ridicate ale locuințelor, care îi obligă pe locuitori să caute alternative pentru a avea un acoperiș deasupra capului. În octombrie, Universitatea Insulelor Baleare a prezentat rezultatele primului studiu realizat în Spania asupra acestui fenomen. Studiul a realizat sondaje în cele șase așezări de rulote localizate în capitala Insulelor Baleare, care au arătat că profilul mediu al locuitorilor săi este cel al bărbaților de naționalitate străină, cu locuri de muncă în sectorul serviciilor și cu venituri medii cuprinse între 1.000 și 1.500 de euro pe lună. Majoritatea au încetat să mai caute o locuință pentru că știu că nu și-o pot permite.