
În câteva cuvinte
Scurgerile masive de date precum «Panama Papers», «Paradise Papers» și «Pandora Papers» au permis autorităților fiscale din întreaga lume să recupereze peste 1,2 miliarde de euro proveniți din evaziune fiscală prin companii offshore. Spania a recuperat peste 200 de milioane de euro prin intermediul Agenției Tributare. Investigațiile continuă și au contribuit la creșterea gradului de conștientizare publică privind paradisurile fiscale.
În aprilie 2016, «Panama Papers» au deschis o fereastră fără precedent către lumea evaziunii fiscale printr-o sută de publicații internaționale. Unsprezece milioane de documente confidențiale ale firmei de avocatură panameze Mossack Fonseca au expus o rețea internațională de companii offshore create de mari oameni de afaceri, sportivi de elită și chiar șefi de stat. Nouă ani mai târziu, agențiile fiscale din întreaga lume estimează că au recuperat cel puțin 1,2 miliarde de euro sub formă de impozite restante și sancțiuni economice provenind din informațiile scurse. Numărul real este probabil mult mai mare.
Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), care a coordonat «Panama Papers», a reconstituit această recuperare cu colaborarea partenerilor săi. Multe dintre solicitările de informații adresate autorităților fiscale din zeci de țări au rămas fără răspuns. Alte guverne au detaliat numărul de audituri inițiate, dar nu au putut urmări banii recuperați.
În Spania, Agenția Tributară (AEAT) a recuperat peste 200 de milioane de euro în acțiuni legate de trei mari investigații ale Consorțiului: «Panama Papers» (2016), «Paradise Papers» (2017) și «Pandora Papers» (2021). În cazul documentelor firmei Mossack Fonseca, Fiscul confirmă o recuperare de 164 de milioane de euro, celelalte două scurgeri de informații însumând până acum peste 47 de milioane de euro.
Aceste sume provin din acțiuni de inspecție directe inițiate de Agenția Tributară și din depunerea de declarații suplimentare de către contribuabilii care apăreau în documentele scurse. Nu sunt incluse rezultatele dosarelor pentru infracțiuni fiscale aflate în instanță. În acest domeniu, AEAT participă la peste o sută de proceduri prin depunerea de plângeri, sesizări sau asistență judiciară.
Amploarea și detaliile mai reduse ale datelor din «Pandora» și «Paradise» se datorează vechimii informațiilor publicate. O parte dintre documentele scurse datau de peste 20 de ani. În plus, explică agenția, o parte foarte substanțială a cetățenilor spanioli afectați nu locuiesc în Spania.
O recuperare în creștere, dar dificil de delimitat
Datele colectate reprezintă o nouă imagine a unei munci care este încă în curs. Deja în 2021, consorțiul a încercat să cuantifice impactul «Panama Papers». În Spania s-au recuperat aproximativ 20 de milioane de euro în plus de atunci. Alte țări au dublat banii recuperați sau, ca în Suedia, i-au multiplicat de 12 ori.
Cu toate acestea, este complicat să se determine amploarea exactă a acțiunilor declanșate în urma acestor scurgeri: unele autorități au încetat să actualizeze sumele recuperate, altele refuză să le publice. Statele Unite, de exemplu, nu au împărtășit niciodată informații în acest sens.
Precizia cu care autoritățile măsoară sau comunică banii recuperați este, de asemenea, variabilă. Serviciul Fiscal Intern din Israel vorbește despre «sume între sute de mii și milioane de shekeli» [1 shekel echivalează cu aproximativ 1,3 lei] pentru fiecare dintre «zecile» de audituri efectuate. În Finlanda, se afirmă că s-au recuperat «câteva milioane de euro».
Scurgeri care continuă să dea roade
Publicarea «Panama Papers» și crearea ulterioară a «Offshore Leaks», o bază de date deschisă care reunește informații din scurgerile succesive, au zguduit guverne și regimuri fiscale din întreaga lume: 329 de contribuabili spanioli apăreau în documentele Mossack Fonseca, conform determinărilor Agenției Tributare. Suedia a investigat 400 de persoane și companii, Australia a deschis 540 de audituri și examinări, în Canada au fost identificați 900 de contribuabili.
Alte investigații precum «Swiss Leaks», bazată pe documente ale băncii elvețiene HSBC, au generat recuperări de sute de milioane de euro în Franța și Belgia. Mexicul a recuperat 28,18 milioane de euro cu «Bahamas Leaks».
Unele guverne încă speră să recupereze sume mari prin investigațiile lor. Partenerii ICIJ din Chile estimează aproximativ 1,395 miliarde de euro care ar proveni dintr-un singur caz încă în curs împotriva gigantului minier elvețian Glencore. Autoritățile din Ecuador au de recuperat 159,96 milioane de euro legate de «Paradise Papers» și «Panama Papers».
În paralel cu expunerea fiscalității dubioase a magnaților, celebrităților și liderilor, aceste investigații au aruncat lumină asupra practicilor unui întreg ecosistem de avocați, administratori de active, contabili și bănci care facilitează evaziunea fiscală. Biroul Federal de Poliție Criminală din Germania recunoaște într-un comunicat contribuția sa «semnificativă» la creșterea interesului autorităților și publicului general pentru aceste societăți offshore. «Scurgerile au schimbat dezbaterea publică despre paradisurile fiscale, iar publicul are o mai bună înțelegere a problemelor pe care jurisdicțiile offshore le cauzează societății», este de acord un oficial al Administrației Fiscale finlandeze.
Metodologie
Timp de luni de zile, ICIJ a colectat și analizat informații de la autoritățile fiscale și judiciare pentru a calcula impactul investigațiilor anterioare. Consorțiul și partenerii săi din Europa, Asia, Orientul Mijlociu, America de Sud, Australia și Noua Zeelandă au trimis zeci de cereri de informații în temeiul legilor lor privind transparența.
Cifra finală de 1,2 miliarde de euro recuperați de guverne ca rezultat direct al «Panama Papers» include veniturile fiscale și amenzile în cazurile în care sumele preconizate nu erau clar separate.
Numărul final reprezintă suma minimă, deoarece în unele cazuri autoritățile au furnizat doar intervale de estimare. În caz de dubiu, s-a inclus suma cea mai mică.
Credite
Daniele Grasso a contribuit la această informație.
Din partea Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, au participat:
- Scilla Alecci
- Hamish Boland-Rudder
- Jelena Cosic
- Isabella Cota
- Karrie Kehoe
- David Kenner
- Soline Ledésert
- Micah Reddy
- Joanna Robin (ICIJ)
- Jimmy Alvarado
- Alberto Arellano
- Sven Bergman
- Paolo Biondani
- Uri Blau
- Luc Caregari
- Joaquin Castellon
- Kristof Clerix
- James Cummings
- Gaby de Groot
- Abdelhak El Idrissi
- Jyri Hänninen
- Hugo Joncas
- Jiyoon Kim
- Stefan Melichar
- Paul Mena
- Hala Nasreddine
- Matt Nipert
- Frederik Obermaier
- Ritu Sarin
- Francesca Skoknic
- Sophia Stahl
- Mathieu Tourlière
- Ola Westerberg
- Shyamlal Yadav