Economia globală se află în așteptarea unor noi pași din partea băncilor centrale, care reacționează la deteriorarea situației economice și la aprecierea monedelor naționale pe fondul scăderii dolarului american. Experții prevăd deja posibilitatea introducerii ratelor negative în Elveția, iar Marea Britanie a redus deja rata cheie.

Decizia lui Donald Trump de a introduce taxe comerciale are un impact semnificativ asupra politicii monetare a multor țări. Războaiele comerciale inițiate de Statele Unite conduc la încetinirea creșterii economice și la creșterea inflației, ceea ce pune Fed în fața unei sarcini dificile în luarea deciziei de a reduce costul împrumuturilor.

Pentru multe alte bănci centrale, situația este diferită: se așteaptă o încetinire a ritmului de creștere economică, dar nu neapărat o creștere a inflației, în timp ce monedele naționale se apreciază față de dolar. Acest ansamblu de factori contribuie la noi reduceri de rate, până la cele negative, așa cum este prognozat pentru Elveția.

Băncile centrale ale economiilor majore ale lumii au început deja să-și revizuiască politica monetară, urmând tendința generală, care a apărut după creșterea ratelor pentru a combate inflația cauzată de pandemie. Excepție a făcut Japonia, care a început să majoreze ratele doar anul trecut, dar acum, din cauza incertitudinii cauzate de războaiele comerciale, se așteaptă o amânare a majorării ratelor, programată pentru anul curent.

Lovitura dată comerțului mondial de Statele Unite va duce la o încetinire a creșterii economice globale, dar în același timp, poate atenua inflația în multe țări. Slăbiciunea dolarului duce la o apreciere a majorității monedelor globale, ieftinind importurile și contribuind la reducerea presiunii asupra prețurilor. În plus, scăderea prețurilor la energie, cauzată de așteptările de reducere a cererii și a creșterii economice, neutralizează unul dintre riscurile inflaționiste constante. Perspectiva unor prețuri mai mici la petrol simplifică și mai mult calea către reducerea ratelor.

O creștere mai lentă, posibil o inflație mai mică și monede mai puternice împing spre o accelerare a reducerii costului împrumuturilor. Acest lucru este valabil mai ales pentru Banca Națională Elvețiană, care a avertizat deja cu privire la disponibilitatea de a interveni pentru a controla aprecierea monedei sale, dacă este necesar. Francul elvețian s-a apreciat cu 10% în acest an, atingând maxime care nu au mai fost văzute de la intervenția Băncii Naționale Elvețiene din 2011, iar piața se așteaptă deja cu încredere la o scădere a ratelor la 0% la următoarea întâlnire din 19 iunie. Guvernatorul Băncii Naționale Elvețiene a avertizat că este gata să revină la rate negative dacă situația o va cere, în ciuda efectelor negative, cum ar fi reducerea profitabilității băncilor sau prejudiciul pentru deponenți.

Împreună cu francul elvețian, yenul acționează, de asemenea, ca o monedă refugiu în actuala perioadă de incertitudine. Moneda japoneză s-a apreciat cu aproape 9% față de dolar în acest an. Banca Centrală Japoneză, la ședința sa din 1 mai, a menținut ratele dobânzilor, dar a redus la jumătate prognoza de creștere economică pentru anul curent, până la 0,5%, din cauza impactului războaielor comerciale, și a mai spus că normalizarea inflației la 2% va dura mai mult decât se aștepta. Acest lucru a răcit așteptările pentru o nouă creștere a ratelor în Japonia. Goldman Sachs a amânat majorarea ratelor de către Banca Japoniei la ianuarie 2026, iar compania japoneză Mitsubishi UFJ Financial Group (MUFG) a adăugat că autoritățile monetare „au trimis un semnal puternic că va fi puțin probabil să aibă încredere în creșterea din nou a ratelor, atâta timp cât incertitudinea cu privire la politica comercială umbrește perspectivele economice”.

În economiile emergente, scăderea dolarului a dus la o apreciere semnificativă a monedelor lor, ceea ce a provocat deja o reacție din partea băncilor centrale. „Aprecierea monedelor emergente poate afecta negativ exporturile lor, scumpind produsele lor pe piețele internaționale”, au explicat cei de la CaixaBank Research. Acest efect va varia în funcție de tipul de exporturi efectuate de țară. Dacă țara exportă în principal mărfuri, atunci va fi probabil mai puțin afectată dacă prețurile internaționale ale produselor sale rămân ridicate. Dimpotrivă, dacă țara este un exportator eminamente de produse manufacturate, aprecierea monedei ar putea duce la o pierdere a competitivității produselor sale și ar afecta negativ exporturile, adaugă cei de la CaixaBank Research. Unele bănci centrale emergente au intervenit deja pe piața valutară, cumpărând dolari și vânzând propria monedă pentru a opri aprecierea acesteia. Un exemplu este Turcia sau Hong Kong, care a intervenit în mod activ pentru a menține paritatea cu dolarul.