Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a zguduit economia mondială miercurea trecută, anunțând tarife vamale generalizate. UE se va confrunta cu o taxă de 20% pentru produsele vândute primei puteri mondiale. De atunci, piețele financiare au intrat în panică, înregistrând pierderi nemaivăzute de la începutul pandemiei. Ministrul Economiei din Spania, Carlos Cuerpo (Badajoz, 44 de ani), a primit mandatul Guvernului de a coordona planul de sprijin prezentat la câteva ore după anunțul lui Trump. Într-o discuție, acesta susține că Europa trebuie să negocieze cu liderul american, dar dacă discuțiile eșuează, va fi necesar un răspuns ferm. Propune ca fondurile colectate din taxele comerciale impuse de Europa SUA să finanțeze un fond de sprijin pentru sectoarele și companiile cele mai afectate de haosul comercial.

Întrebare: Săptămâna aceasta, Trump a anunțat cea mai mare ofensivă tarifară din aproape un secol. Cum vi s-a părut intervenția?

Răspuns: Regretăm anunțul din cauza impactului negativ al tarifelor asupra economiei globale. Trecem la o lume mai fragmentată, mai sărăcită și cu un impact mai semnificativ asupra țărilor în curs de dezvoltare, cele mai vulnerabile. Adică, vești proaste. Și aceste vești proaste vor fi, în primul rând, pentru consumatorii și companiile americane. Este o schimbare radicală în concepția geopolitică a lumii și a relațiilor strategice pe care le-am menținut de la Al Doilea Război Mondial. În comerțul internațional, multe dintre aceste relații se vor redefinea. Este un punct de inflexiune, o nouă eră economică și comercială.

Î: Cum afectează tarifele Spania și UE?

R: Calculele publicate ieri [referitoare la tarifele pe care SUA le va aplica restului lumii] au un element discreționar, cu exemple clare, de la cazul Lesotho, care este o țară în curs de dezvoltare și căreia i se impune cel mai mare tarif de 50%, sau insule aproape nelocuite cu un tarif foarte ridicat. Adică, există o lipsă de conținut economic în decizia SUA. Pentru Spania, expunerea directă este mai mică decât cea a altor parteneri europeni. Deși trebuie luat în considerare canalul indirect, deoarece suntem economii foarte interconectate. Adică, impactul exporturilor germane include și componente spaniole. Cazul automobilului este paradigmatic. Trebuie să fim prudenți. În acest moment, analizele pe care le vedem indică un impact agregat limitat pentru Europa, dar este adevărat că pot exista unele sectoare deosebit de afectate.

Î: Care ar trebui să fie reacția Europei și ce poziție va susține Guvernul la summitul pentru definirea răspunsului?

R: Există un răspuns dublu, care trebuie să fie complementar, cel european și cel intern. În Europa, trebuie să extindem rețeaua de parteneri strategici și să ratificăm cât mai curând tratatul cu Mercosur. În plus, trebuie să integrăm piața internă pentru a profita de cei 450 de milioane de consumatori care au un potențial enorm. Și trebuie să ne apărăm de ceea ce ar putea veni. Dorim să ajungem la un acord cu SUA. Trebuie să protejăm această relație. Este cea mai importantă din lume. Zilnic se mișcă 4,4 miliarde de euro dintr-o parte în alta a Atlanticului. Dar în cazul în care această negociere nu poate fi dusă la bun sfârșit, trebuie să protejăm muncitorii, companiile, industriile și pentru asta avem instrumentele adecvate.

Î: Și poziția Spaniei?

R: Vom încerca să minimizăm impactul pentru industriile noastre. Există un punct important: sprijinul din partea Europei. Dacă în final va exista un conflict comercial cu măsuri tarifare de ambele părți, încasările din tarifele pe care le impunem trebuie să servească pentru a acorda acele ajutoare sectoarelor cele mai afectate. Aceasta este propunerea Spaniei.

Î: Guvernul a reacționat și a prezentat un plan care mobilizează 14 miliarde de euro. În ce constau măsurile?

R: Există două axe majore: o plasă de siguranță pe termen scurt pentru eventuale nevoi de lichiditate cauzate de scăderea comenzilor. Această plasă se articulează în jurul celor 5 miliarde de euro în garanții ICO pe care le vom pune la dispoziție pentru ca firmele să aibă acces la finanțare în condiții favorabile. Acesta este primul punct esențial, pe lângă alte măsuri precum Moves III sau alte 1 miliard de euro în credite intermediate de ICO. Apoi, există măsuri pe termen mediu. Anumite sectoare vor avea nevoie să relocheze un anumit exces de capacitate productivă și aici vom mobiliza 5 miliarde de euro din Planul de Recuperare, pentru a le ajuta să reorienteze acea capacitate productivă. Cealaltă componentă a măsurilor pe termen mediu vizează deschiderea de noi piețe și consolidarea pieței americane. Există 2 miliarde de euro pentru asigurările la export și alte 500 de milioane de euro pentru sprijinirea internaționalizării, printre alte măsuri.

Î: Unele dintre aceste măsuri existau deja și majoritatea sunt credite. Există cheltuieli noi? Există spațiu pentru ajutoare directe?

R: Va exista spațiu la nivel european, dacă în final vom răspunde cu măsuri tarifare care generează încasări pentru a oferi atât finanțare, cât și ajutoare directe din partea UE. Acum suntem la începutul acestui proces. Spania va propune ca UE să constituie un fond pentru a acorda ajutoare directe sectoarelor afectate. Între timp, în domeniul nostru, punem în aplicare toate instrumentele financiare și comerciale disponibile pentru a transmite acest mesaj în fața incertitudinii tarifelor. Astăzi, mesajul trebuie să fie de încredere și sprijin. Cealaltă componentă majoră, pe lângă planul nostru, este un dialog constant cu partenerii sociali și sectoarele pentru a vedea impactul zilnic și care sunt nevoile la care să ajustăm planul.

Î: Ursula von der Leyen a cerut prudență. Cu toate acestea, Guvernul a reacționat cu un plan în mai puțin de 24 de ore. A reacționat exagerat când încă se negociază tarifele?

R: Este o plasă de protecție preventivă pe care este important să o implementăm cât mai curând, deoarece incertitudinea însăși poate genera deja un impact negativ. Dorim să transmitem acest mesaj de încredere și sprijin sectoarelor.

Î: Criticile spun că este un plan de măsuri reciclate.

R: Există 7,4 miliarde de euro bani noi, este finanțare suplimentară care nu provine din alte instrumente preexistente. Dar acum suntem într-o situație preventivă. Este foarte devreme să știm care va fi afectarea la nivel sectorial sau de companie și de aici necesitatea de a avea acea interlocuțiune constantă. Suntem deschiși să reajustăm planul după cum este necesar.

Î: Nu ar fi bine să avem un buget în această situație?

R: Negociem și, așa cum a spus ministrul Finanțelor, ne vom lansa imediat ce vedem fereastra de oportunitate. Independent de asta, planul de răspuns la tarife trebuie făcut prin dialog. Nu doar dialog social, ci și cu teritoriile, deoarece efectul poate fi asimetric, în funcție de sectoarele afectate, și cu grupurile parlamentare. Dorim ca acest dialog să facă planul asumat ca un răspuns comun.

Î: Ați primit presiuni din partea SUA din cauza taxei Google?

R: Înțelegem că pentru ei acest lucru ar putea face parte din negociere. Administrația americană a anunțat deja că este un element care îi deranjează în mod deosebit. Am avut deja această discuție acum câțiva ani, dar cred că face parte din suveranitatea noastră bugetară și fiscală. În plus, credem că designul impozitului este corect și echilibrat. Trebuie să încercăm să le explicăm că ceea ce facem este justificat și că nu sunt tratați în mod nedrept.

Î: Va trebui să revizuiți tabloul macroeconomic?

R: Este încă devreme pentru a avea o estimare, când măsurile abia au fost anunțate și există incertitudini enorme. Trebuie să avem calm și prudență înainte de a da cifre exacte ale impactului. Deocamdată, cu datele pe care le avem, impactul este limitat și nu justifică o actualizare a tabloului macro. Este momentul să ne concentrăm pe impactul micro, asupra sectoarelor și companiilor.

Î: Ce sectoare vă preocupă cel mai mult?

R: Este dificil de singularizat. Am avut deja câteva întâlniri cu sectoare potențial afectate precum oțelul, aluminiul, sectorul auto și componentele sale, vinul și băuturile alcoolice. Acestea sunt trei exemple, dar am putea da mai multe, cum ar fi uleiul de măsline, brânzeturile, sectorul farmaceutic sau componentele cosmetice, unde suntem conștienți că putem avea un impact și suntem deosebit de atenți. Dar acum sunt tarife generale și, prin urmare, privirea noastră este cuprinzătoare.

Î: Von der Leyen a avertizat că Europa nu poate absorbi excesul de capacitate al altor țări. Vă preocupă dumpingul pe care l-ar putea face?

R: Există o reordonare a comerțului mondial care încă trebuie văzută cum se va întâmpla, printre altele pentru că există tarife diferite pentru diferite părți ale lumii. Avem deja un exemplu în oțel și aluminiu, unde preocuparea producătorilor europeni era ca, urmare a tarifelor, producția altor țări să ajungă în Europa și, prin urmare, să concureze în condiții avantajoase. Comisia va reduce cotele [de import] pentru a proteja industria internă. Va trebui să ajustăm răspunsul la nivel european și național.

Î: Și acea negociere care se va deschide cu SUA, pe ce elemente poate pivota?

R: Este devreme. Avem o oarecare impresie, știind plângerile care au venit din partea SUA. Dar este important de subliniat că din Europa trebuie să o abordăm pentru a obține un rezultat corect. Pentru noi este important să nu reacționăm exagerat, dar să știe care este poziția noastră și că, dacă nu se ajunge la un acord, vom implementa măsuri.

Î: Vorbiți despre un acord corect, situația anterioară nu era?

R: Nu, ceea ce este nedrept sau nejustificat sunt măsurile impuse ieri [miercuri]. Înțeleg că SUA ar dori ca punctul de plecare al negocierii să fie cel pe care tocmai l-au impus, dar noi considerăm ca punct de plecare corect raportul de forțe anterior acelor măsuri.

Î: Dincolo de războiul tarifar, Europa și NATO cer creșterea cheltuielilor pentru apărare. Aveți deja cifra cheltuielilor pentru 2024?

R: Există multă atenție asupra cifrei exacte a cheltuielilor pentru apărare. Merită să ridicăm puțin discuția. Vom devansa atingerea pragului de 2% din PIB pentru cheltuieli și lucrăm la potrivirea tuturor cifrelor. Este important să fie o investiție de calitate pentru a reprezenta un impuls pentru creștere și a acoperi capacitățile de care avem nevoie. Nu este vorba de o cifră concretă de cheltuieli. Din punct de vedere european, avem necesitatea de a acoperi anumite capacități pentru continent și de a face acest lucru în mod coordonat. Odată ce definim ce capacități avem nevoie și cum le vom acoperi, în mod natural va rezulta o cifră de cheltuieli.

Î: Dar sunteți presați să atingeți acel obiectiv de 2%.

R: De aceea este important să evităm această narativă, care ne poate duce la o discuție greșită. Europa trebuie să se concentreze pe ceea ce are nevoie. Și de acolo va rezulta o cifră care va fi indiscutabilă și care va fi mai mare decât cea actuală. Trebuie să facem un pas înainte la nivel național, așa cum facem, dar și la nivel european: este extrem de important să existe solidaritate pentru a finanța un bun comun precum securitatea.

Î: Există țări care argumentează că sunt deja la 4% sau peste, în special Grecia, Polonia sau țările baltice, și că altele, precum Spania, trebuie să crească cheltuielile.

R: Spania va face un efort pentru a se conforma. Dar pentru Polonia, Grecia sau țările baltice, faptul că Spania are o privire spre interior, fără a se gândi cum contribuie la acele capacități comune, nu le aduce prea mult. Tocmai de aceea trebuie să ridicăm privirea și să vedem de ce capacități avem nevoie ca continent, care sunt proiectele strategice care se vor dezvolta în țările lor, deoarece vor trebui să se desfășoare acolo și să fim solidari cu ele, la fel cum Europa a fost solidară cu Spania în timpul pandemiei de Covid. Ele sunt prima linie a frontierei noastre estice. Vor exista alte capacități legate de securitate, cum ar fi securitatea cibernetică sau controlul frontierei sudice. Iar pentru Spania includ frontiera noastră mediteraneană sau controlul anti-incendiu, de exemplu. Există multe elemente pe care sperăm să fie considerate parte a acestei cheltuieli. În plus, trebuie să fim eficienți în achiziții și să facem aprovizionarea centralizat în Europa, pentru a evita ca între noi să provocăm o creștere a prețurilor și să ne coste mai mult.

Î: Cum veți crește cheltuielile pentru apărare fără a reduce cheltuielile sociale sau investițiile?

R: Pentru mine există două dimensiuni esențiale. Una este creșterea economică, să fim capabili să menținem un ritm robust, nu doar pentru că mărește dimensiunea plăcintei, ci și pentru că contribuie la sustenabilitatea datoriei. Aceste cheltuieli pentru securitate se adaugă celor deja angajate în autonomia strategică și pentru îmbunătățirea competitivității. Avem nevoie de o abordare dublă: europeană și internă. Ne-am acordat această marjă cu clauzele de salvgardare, dar nu se poate rezolva problema dacă nu adăugăm componenta europeană care, pe termen scurt, trebuie să aibă o instrumentare prin împrumuturi și transferuri, la fel cum s-a făcut cu Planul de Recuperare, fiind solidari acolo unde este cea mai mare nevoie. Dar pe termen mediu și lung avem nevoie de o soluție mai structurală și noi am publicat deja un document în care pledăm pentru o creștere a bugetului european, deoarece va fi modalitatea de a face față acestor cheltuieli în mod structural.

Î: Acest discurs în Europa nu are prea mult ecou. Se cere țărilor să își mărească mai întâi bugetul pentru apărare.

R: Trebuie să ne îndeplinim aceste angajamente și Spania este în acest proces. Dar trebuie explicat bine că, dacă nu intrăm într-o finanțare comună și dacă această finanțare nu are și o parte de transferuri și solidaritate [din partea UE], vom ajunge cu probleme de coordonare și vom investi mai puțin decât avem nevoie. S-ar putea să nu folosim tot spațiul fiscal de care dispunem, deoarece vor exista și limite legate de îndatorare și reacția piețelor. Trebuie să ne gândim la acele capacități comune și apoi să structurăm bine cum le finanțăm și să oferim stimulente pentru ca țările care au nevoie să poată accesa împrumuturile în valoare de 150 de miliarde de euro pe care Europa le-a pus la dispoziție.