Economia Statelor Unite era, până nu demult, invidia lumii, cu o rată scăzută a șomajului, creștere solidă și inflație aproape controlată. În puțin peste două luni, daunele provocate de politica economică a lui Donald Trump amenință să arunce prima putere mondială în recesiune. Președintele Statelor Unite se pregătește să lanseze cea mai mare salvă din războiul comercial pe care l-a declarat lumii prin ceea ce numește tarife „reciproce”, care nu sunt deloc așa. Incertitudinea generată de anunțurile sale eratică a făcut deja ca economia să piardă avânt înainte de 2 aprilie, numită „Ziua Eliberării”.

Bursa de Valori, la care Trump face apel când crește ca dovadă a succesului său economic, nu face decât să scadă în ultima vreme. „Aud asta de la aproape toți clienții, aproape toți liderii, aproape toate persoanele cu care vorbesc: sunt mai îngrijorați de economie decât în orice alt moment recent. Înțeleg de ce. Dar am mai trăit momente ca acesta. Și cumva, pe termen lung, rezolvăm”, a încercat să vadă partea plină a paharului CEO-ul BlackRock, Larry Fink, la începutul scrisorii sale anuale către investitori.

Indicele S&P 500 a încheiat cel mai prost trimestru din ultimii aproape trei ani, cu o scădere de 4,6%. Investitorii fug de activele riscante în căutare de refugiu, iar chiar și dolarul a încetat să mai funcționeze ca atare, ceea ce a impulsionat în special prețul aurului, a cărui cotație a bătut recorduri și a înregistrat cel mai bun trimestru din 1986. Între timp, economia mondială se pregătește pentru impactul războiului comercial al lui Trump. Economiștii consideră ca fiind un fapt împlinit că agresiunea protecționistă a vecinului său puternic va împinge Mexicul și Canada în recesiune. Perspectivele sunt sumbre și pentru Uniunea Europeană, dar, în plus, Trump își trage singur un glonț în picior, iar riscul unei crize economice în Statele Unite nu încetează să crească.

„Îmi cresc probabilitatea ca o recesiune să înceapă la un moment dat în acest an la 40%, față de 15% la începutul anului”, a semnalat duminică Mark Zandi, economist șef la Moody’s. „Datele economice de săptămâna trecută au fost derutante, incluzând scăderea încrederii consumatorilor, prăbușirea cheltuielilor de consum și inflația persistent ridicată. Intensificarea războiului comercial și reducerile DOGE [departamentul pentru eficiență guvernamentală] stau la baza tuturor acestor lucruri și, odată cu anunțul de săptămâna trecută privind creșteri mari de tarife la importurile de vehicule și viitoarele tarife reciproce, lucrurile cu siguranță se vor înrăutăți”, a adăugat el.

Nici măcar nu este clar în ce va consta anunțul sau când se vor aplica noile tarife, cărora președintele, poate conștient de daunele pe care le provoacă prin ele, a încercat să le diminueze importanța. „Tarifele vor fi mult mai generoase decât au fost acele țări cu noi, ceea ce înseamnă că vor fi mai blânde decât au fost acele țări cu Statele Unite ale Americii timp de decenii”, a spus el duminică la bordul Air Force One, avionul prezidențial. „Ne-au înșelat cum nu a mai fost înșelată nicio țară în istorie și vom fi mult mai blânzi decât au fost ei cu noi. Dar, cu toate acestea, sunt bani importanți pentru țară”, a adăugat el, indicând de asemenea că se vor anunța tarife pentru practic toate țările.

China, Uniunea Europeană, Mexic, Vietnam, Taiwan, Japonia, Coreea de Sud, Canada, India, Thailanda, Elveția și Malaezia sunt țările sau blocurile cu care Statele Unite au cel mai mare deficit comercial. Acestea par a fi cele mai amenințate, indiferent de nivelul tarifelor lor la produsele americane. Fiecare își pregătește represaliile sau strategia de negociere. Nu există nicio modalitate de a anticipa nivelul tarifelor „reciproce” pe care Trump le va anunța, deoarece acestea nu răspund unor criterii obiective, ci unei decizii oarecum arbitrare. De asemenea, nu este clar în ce măsură sunt un instrument de negociere sau o barieră comercială permanentă cu pretenții de colectare a veniturilor.

Peter Navarro, unul dintre principalii consilieri ai lui Trump în materie comercială, a semnalat duminică faptul că se așteaptă ca tarifele să genereze venituri fiscale de 600 de miliarde de dolari anual. Chiar și fără a atinge această cifră, ar fi cea mai mare creștere de impozite aprobată de un președinte în multe decenii.

Analiștii băncii de investiții Goldman Sachs prevăd că rata medie a tarifelor vamale din Statele Unite va crește cu 15 puncte procentuale în acest an, cu cinci puncte procentuale mai mult decât prognoza lor anterioară, și se așteaptă ca Trump să anunțe miercuri tarife „reciproce” care să aibă o medie de 15% pentru ansamblul partenerilor săi comerciali.

Dobânzi

Banca de investiții estimează că există un risc de 35% ca Statele Unite să intre în recesiune în următoarele 12 luni, față de 20% cât estima până acum. Goldman și-a redus prognoza de creștere a produsului intern brut (PIB) al Statelor Unite pentru acest an de la 2% la 1,5% în medie, cu doar 1% creștere interanuală în trimestrul al patrulea. În fața frânării economice, analiștii săi prevăd acum trei reduceri de 0,25 puncte ale ratelor dobânzii Rezervei Federale, care urmează să fie aprobate în iulie, septembrie și noiembrie. Asta, deși se așteaptă ca tarifele să impulsioneze inflația la 3,5%. La rândul său, JP Morgan, cea mai mare bancă din Statele Unite, a estimat recent probabilitățile la 40%, citând de asemenea tarifele.

Incertitudinea provoacă deja efecte economice adverse. Banca Rezervei Federale din Atlanta a indicat săptămâna trecută în proiecțiile sale o posibilă contracție severă a economiei în primul trimestru al anului, după publicarea mai multor indicatori negativi.

Potrivit Oxford Economics, consumatorii americani sunt sătui, iar încrederea lor este la niveluri de recesiune, pe fondul temerilor crescânde legate de o inflație mai mare și deteriorarea perspectivelor economice. „Este posibil să ne convingem singuri că suntem în recesiune, la fel cum așteptările crescânde privind inflația pot deveni o profeție autoîmplinită”, semnalează Bob Schwartz, economist la această firmă. „Dar este dificil de știut când sentimentele au un impact semnificativ asupra comportamentului. Economia a avut performanțe bune în trecut când gospodăriile erau în criză, dar este rar să apară o mentalitate atât de sumbră și pesimistă atât de departe de o recesiune, mai ales după un an de rezultate excepționale”, adaugă el. Potrivit lui Schwartz, există indicii că citirile pesimiste ale încrederii încep să frâneze cheltuielile de consum.

Tarifele vamale prost numite reciproce se adaugă restului măsurilor protecționiste impuse de Trump. Statele Unite aplică deja tarife de 25% la importurile de aluminiu și oțel. A impus tarife suplimentare de 20% la importurile chineze (cu excepția celor de mică valoare, pe care vămile sale nu au fost capabile să le proceseze). În plus, taxează de asemenea cu 25% o parte din importurile provenind din Mexic și Canada, deși a acordat un moratoriu până pe 2 aprilie pentru marea majoritate, cele care îndeplinesc cerințele actualului tratat de liber schimb între cele trei țări.

Președintele a anunțat săptămâna trecută că începând cu 3 aprilie va impune tarife de 25% la importul de vehicule ușoare și componente, ceea ce va scumpi atât mașinile importate, cât și cele de fabricație națională. De miercuri, în plus, secretarul de stat, Marco Rubio, va putea impune tarife de 25% tuturor țărilor care importă petrol venezuelean, inclusiv Spania. Trump a amenințat cu tarife secundare Rusia și Iranul și are în plan tarife sectoriale pentru produsele farmaceutice, microprocesoare, cupru și lemn, printre alte produse. Pe masă se află și posibilitatea unui tarif universal generalizat pentru toate importurile.

Nici măcar nu este clar că peisajul se va clarifica în această săptămână. Ziua de 2 aprilie ar putea sfârși prin a fi pur și simplu o „trambulină pentru negocieri viitoare”, avertizează analiștii de la Morgan Stanley. „Acest lucru înseamnă că este probabil ca incertitudinea politică și riscurile de creștere să persiste; este o chestiune de cât de mult”, semnalează ei. Îndoielile se extind și la posibilele represalii ale partenerilor comerciali.

Chiar dacă tarifele se dovedesc a fi mai puțin dure decât se temea, incertitudinea creată ar putea, prin ea însăși, să determine gospodăriile și companiile americane să își înghețe cheltuielile, ceea ce ar dăuna unei economii care crescuse într-un ritm bun până la victoria lui Trump în alegeri.

Printre următorii indicatori de urmărit se numără raportul privind locurile de muncă din martie, care se publică vinerea aceasta. „Este prematur să ne așteptăm la multe consecințe ale războiului comercial și ale reducerilor DOGE în datele privind ocuparea forței de muncă, care sugerează o creștere lunară a ocupării forței de muncă de aproape 150.000”, indică Zandi de la Moody’s. „Orice cifră sub 100.000 ar fi îngrijorătoare, iar orice cifră peste 200.000 ar fi binevenită. Dar indiferent de numărul locurilor de muncă, atâta timp cât tarifele și reducerile DOGE continuă să crească, la fel vor crește și probabilitățile de recesiune”, concluzionează el.