În câteva cuvinte
În 2024, deficitul public al Spaniei a scăzut la 2,8% din PIB, sub limita UE, datorită creșterii economice și colectării record de taxe. Incluzând costurile asociate furtunii DANA, deficitul ajunge la 3,15%, însă aceste cheltuieli suplimentare nu vor fi luate în calcul de Bruxelles la evaluarea conformității fiscale. Guvernul continuă planurile de reducere a deficitului și a datoriei publice, care rămâne peste 100% din PIB, în ciuda provocărilor precum hotărârile judecătorești costisitoare.
Deficitul public al Spaniei continuă să scadă pentru al cincilea an consecutiv, după maximele atinse în pandemie. În 2024, acesta s-a situat la 2,8% din PIB, echivalentul a 44.597 milioane de euro, conform datelor prezentate joi de Ministerul Finanțelor. Aceasta reprezintă o scădere față de 3,5% în anul precedent și se situează sub pragul maxim stabilit de regulile europene. Performanța a fost susținută de o creștere economică solidă – de 3,2% anul trecut – și de o colectare record de impozite, care a crescut cu 8%, ajungând la 294.734 milioane de euro.
„Cifrele prezentate astăzi reflectă asanarea conturilor publice”, a declarat șefa departamentului și prim-vicepreședinta Guvernului, María Jesús Montero, în timpul prezentării datelor de închidere bugetară. Dacă se include impactul furtunii DANA, pe care Bruxelles nu îl va lua în considerare la verificarea îndeplinirii obiectivelor de stabilitate, deficitul crește la 3,15% din PIB, cu aproximativ 5.600 milioane de euro mai mult (reprezentând 0,35% din PIB), sumă asumată aproape integral de stat.
Guvernul prognozase un deficit de 3% din PIB pentru anul trecut, în linie cu plafonul maxim stabilit de regulile europene. Planul de ajustare trimis la Bruxelles în octombrie, o foaie de parcurs economică și fiscală pentru anii următori, prevede ca deficitul administrațiilor publice să scadă la 2,5% în acest an, 2,1% în 2026 și să ajungă la 0,8% din PIB până în 2031.
Executivul nu a luat în calcul, însă, impactul cauzat de tragedia DANA, care a necesitat un răspuns ferm în termeni de ajutor umanitar și economic. Autoritatea Fiscală Independentă (AIReF) estima în ultimul său raport că Guvernul a alocat aproximativ 16.650 milioane de euro pentru sprijinirea zonelor afectate prin trei decrete, sumă la care se adaugă circa 1.300 milioane mobilizate de Comunitatea Valenciană. Impactul cumulat al acestor măsuri asupra deficitului public, conform AIReF, ar fi de aproximativ 9.500 milioane de euro, echivalentul a șase zecimi de PIB în 2024 și 2025. Totuși, aceste cheltuieli nu vor fi luate în calcul pentru respectarea regulilor fiscale europene.
Bruxelles a asigurat că cheltuielile publice pentru sprijinirea cetățenilor și a zonelor devastate de inundații nu vor fi considerate la evaluarea conformității Spaniei cu cadrul de stabilitate comunitar, reactivat după patru ani de suspendare (pentru a permite statelor membre să cheltuie masiv în timpul pandemiei și crizei inflaționiste) și o reformă care pune accent pe reducerea datoriei.
O altă provocare pentru stabilitatea bugetară o reprezintă sentințele judecătorești pierdute de stat, care implică rambursarea a miliarde de euro. Montero a clarificat că rezultatul închiderii bugetare pentru 2024 include 11.000 milioane de euro (0,7% din PIB) provenind din aceste eșecuri judiciare, pe care le-a atribuit „proastei practici” a guvernelor anterioare ale PP. O factură restantă este rambursarea către pensionarii din fostele mutualități a sumelor impozitate în exces pe durata vieții lor profesionale, o restituire impusă de Curtea Supremă și estimată de AIReF la aproximativ 1.700 milioane de euro. Agenția Tributară a suspendat însă rambursările în decembrie și a modificat schema de solicitare. Șefa Finanțelor a asigurat joi că va exista o modificare pentru a accelera procedurile și a returna sumele solicitate într-o singură plată pe parcursul anului, așa cum se întâmpla anterior.
Deficitul public reprezintă soldul negativ dintre veniturile și cheltuielile administrațiilor publice. Un anumit dezechilibru în conturile unei țări este obișnuit și nu prezintă un risc pentru sustenabilitate, atâta timp cât nu depășește anumite limite. Cu cât deficitul crește și devine cronic, cu atât este mai complicat de gestionat datoria publică, mai ales dacă aceasta se află la niveluri ridicate, cum este cazul Spaniei. Deși raportul datorie/PIB a scăzut de la recordurile atinse între 2020 și 2021 și a încheiat anul 2024 la un nivel mai bun decât cel prognozat, rata datoriei rămâne o povară grea: anul trecut a depășit 101% din PIB, conform datelor Băncii Spaniei. Guvernul prevede ca raportul să scadă sub 100% anul viitor și să ajungă în jurul valorii de 90% din PIB până în 2031.
