În câteva cuvinte
Potrivit analiștilor BBVA Research, Spania riscă să nu implementeze în totalitate fondurile europene de redresare până la termenul limită din 2026 din cauza ritmului lent de cheltuire. Până la finalul anului 2024, a fost executat doar 58% din fondurile planificate, fiind necesară o accelerare considerabilă a implementării proiectelor pentru a recupera decalajul.
Spania se confruntă cu un risc major de a nu respecta termenul limită pentru implementarea fondurilor europene de redresare. Potrivit unei analize realizate de BBVA Research, țara înregistrează întârzieri semnificative în execuția proiectelor finanțate din fondurile Uniunii Europene.
Cu puțin peste un an înainte de expirarea termenului stabilit de Bruxelles, finalul anului 2026 (deși investițiile trebuie finalizate până în august 2026), Spania nu a atins viteza de implementare necesară. Până la sfârșitul anului 2024, fuseseră executate doar 46,243 miliarde de euro, reprezentând 58% din totalul planificat până la acea dată (79,870 miliarde de euro). Acest procentaj este departe de a garanta respectarea termenului și impune o accelerare considerabilă.
Pentru a epuiza resursele disponibile în timpul trasat de Comisia Europeană, ar fi necesară o creștere a ritmului de execuție cu 29% față de cel actual. Aceasta înseamnă că execuția lunară ar trebui să crească de la 1,160 miliarde de euro la 1,500 miliarde de euro, depășind chiar și vârfurile atinse la mijlocul anului 2023. Analiștii subliniază că datele din primul trimestru al anului 2025 indică o continuare a încetinirii atât a noilor licitații, cât și a atribuirilor de contracte.
Problemele de implementare au fost semnalate de Bruxelles încă din vara anului trecut, când i-a cerut Spaniei să „accelereze investițiile, să răspundă întârzierilor și să asigure o capacitate administrativă robustă”. Experții avertizează asupra „provocărilor legate de capacitatea de absorbție” – adică abilitatea sectorului productiv de a avea proiecte pregătite și de a le executa pentru a profita de aceste fonduri europene.
Guvernul central a asumat cea mai mare parte a execuției, cu 64% din cheltuielile angajate, față de 28% în cazul comunităților autonome și o parte minimă atribuită altor organisme publice. În timp ce comunitățile s-au concentrat pe domenii precum politici sociale, cultură sau tranziție energetică, statul a direcționat resursele către infrastructură, mobilitate, digitalizare și proiecte strategice. Aceste proiecte, în valoare de peste 21 de miliarde de euro, au fost prezentate ca piloni transformatori, însă unele apeluri de proiecte (cum ar fi cele pentru energii regenerabile, stocare și economie circulară) încă nu au atribuite aproape 50% din fonduri.
Deși au fost licitate contracte și lansate apeluri pentru ajutoare pentru aproape întreaga sumă prevăzută până în 2024 (79,607 miliarde de euro din 79,870 miliarde), execuția reală rămâne cu mult în urmă. Din 33,350 miliarde de euro licitate, au fost atribuite contracte în valoare de 71%. În cazul subvențiilor, doar 48% din suma apelată a fost efectiv acordată, iar în 40% din apeluri nu fusese înregistrată nicio acordare la sfârșitul anului trecut.
Analiștii subliniază că este imperios necesar să se accelereze ritmul, mai ales că nu există posibilitatea de a prelungi termenele limită după 2026. O astfel de prelungire ar necesita acordul unanim al tuturor țărilor membre, ceea ce pare improbabil.
Dincolo de întârzierea termenelor, se observă și o diferență marcată de profilul beneficiarilor. Licitările din planul de redresare au favorizat „un număr mai mare de entități (micro și mici) în detrimentul celor mai mari”. Totuși, acestea din urmă absorb mai multe fonduri, cu 53% din total. În plus, deși persoanele fizice reprezintă majoritatea beneficiarilor (62%), li s-a alocat doar 9% din totalul fondurilor acordate. O dinamică similară se observă și la subvenții: microîntreprinderile reprezintă două treimi din totalul beneficiarilor, dar au primit doar 25% din volumul total al ajutoarelor.
Distribuția teritorială nu a surprins: Madrid, Catalonia și Andaluzia concentrează aproape jumătate din cheltuielile executate, în linie cu ponderea lor economică și populațională. Totuși, în termeni per capita, începe să se perceapă o „anumită convergență regională”.
