În câteva cuvinte
Spania a atins un nivel record de cheltuieli în cercetare și dezvoltare datorită fondurilor europene, depășind performanțele din 2009. Cu toate acestea, se ridică întrebarea ce se va întâmpla după 2027, când se așteaptă încetarea acestor fonduri. Execuția bugetară a crescut, dar rămân provocări în utilizarea eficientă a subvențiilor și împrumuturilor.
Sistemul public de știință din Spania, în cea mai bună perioadă grație Europei
Sistemul public de știință din Spania trăiește unul dintre cele mai bune momente din istoria sa, datorită Europei. Sectorul public spaniol a executat în 2024 cea mai mare sumă din istorie în Cercetare, Dezvoltare, Inovare și Digitalizare (I+D+I+d): 13,606 miliarde de euro, cu aproape 2.500 mai mult decât anul anterior. Anul 2024 a avut al doilea cel mai mare buget din istorie destinat acestor elemente: 19,933 miliarde de euro. 64% au provenit din fonduri europene Next Generation, conform raportului de execuție bugetară anual elaborat de Fundația Cotec pentru inovare. Rata de execuție bugetară a ajuns anul trecut la 68,3%, una dintre cele mai mari din ultimii ani, conform raportului, care se bazează pe date de la Intervenția Generală a Statului. Au rămas necheltuite 6,327 miliarde de euro, 54% de origine europeană. Normele comunitare permit ca aceste fonduri neexecutate să poată fi aplicate în exercițiile financiare ulterioare.
Cheltuielile atinse în 2024 de către stat reprezintă un contrast important cu ceea ce se întâmpla, de exemplu, în 2018, când Guvernul a cheltuit doar unul din doi euro bugetați pentru cercetare. Cea mai mare parte a banilor care nu ieșeau niciodată din vistieria statului erau credite care trebuiau rambursate și pe care nimeni nu le cerea. Acum situația s-a schimbat.
Fondurile europene reprezintă deja 63,8% din bugetul total pentru I+D+I+d, față de 36,2% de origine statală. Această schimbare structurală s-a consolidat progresiv din 2021, când fondurile europene au început să fie încorporate în bugetele publice. Dacă în acel prim an reprezentau 38,7% din total, ponderea lor a crescut constant până când a depășit în mod clar finanțarea națională, din 2023.
Aceste date bune se adaugă la recordul istoric de cheltuieli în I+D+i publică și privată atins de Spania în 2023, de asemenea, favorizat de impulsul fondurilor UE. Această cale de finanțare a permis ca regiuni autonome precum Galicia sau Asturias, îndepărtate în mod tradițional de centrele de inovare și cercetare din Madrid și Barcelona, să fie cele care au crescut cel mai mult în acest domeniu. Fondurile disponibile de origine națională au crescut și ele, dar într-o măsură mai mică. Din 2021, bugetul a crescut cu 7,184 miliarde de euro, cea mai mare parte a acestor resurse suplimentare fiind de origine europeană, 6,291 miliarde de euro, și o parte mai mică de origine națională, 893 milioane.
Unul dintre cele mai pozitive date este că crește execuția atât a bugetului nefianciar (subvențiile care sunt benzina care alimentează sistemul științific), cât și a celui financiar (împrumuturi care trebuie rambursate). În 2024, Guvernul a cheltuit 72% din toate subvențiile bugetate, ceea ce reprezintă o recuperare importantă față de anul anterior, când a reușit să cheltuie doar 61% din fonduri. Partea neexecutată este bani care apar pe hârtie, dar care nu ies din vistieria statului. Datele din 2024 reprezintă un triumf doar pe jumătate, deoarece nu ating nivelurile de execuție anterioare anului 2020, care erau peste 90%.
Dar cel mai frapant este că în 2024 s-a cheltuit 64% din bugetul financiar, împrumuturile. Aceasta este nu doar o creștere cu peste 21 de puncte față de datele din 2023 (42,7%), ci și cea mai bună rată de execuție bugetară a cheltuielilor financiare din 2010, când se situa la 70,7%. O parte din explicație este că inflația a făcut ca împrumuturile să fie mai atractive. De la mijlocul anului 2022, ratele dobânzilor au început să crească, trecând de la aproximativ 2% la peste 5% în mare parte din 2023 și 2024, conform datelor Băncii Spaniei. Chiar și după scăderile recente, acestea se află la niveluri nevăzute din 2013. Într-un context ca acesta, creditele financiare ale statului, oferite adesea în condiții mai avantajoase decât cele ale pieței, devin mult mai atractive pentru agenții economici.
«În termeni bugetari, trăim cel mai bun moment și cu tot ceea ce s-a investit vom vedea multe progrese», rezumă Jorge Barrero, directorul general al Cotec. «Cu fondurile NextGen, au fost lansate mai multe programe pe teme foarte specifice, de exemplu spații de date, care depășesc ca dotare apelul general de proiecte în cei mai grei ani ai crizei. Deși, în unele cazuri, aceste linii de subvenții au probleme în a fi executate din cauza lipsei de cerere, sau din cauza lipsei de experiență și capacitate de gestionare în entitățile care le convoacă», adaugă el.
Aleix Pons, economist Cotec care a elaborat raportul împreună cu colegul său Ignacio Gordo, subliniază că aceste date record au fost obținute cu bugete prelungite. Faptul că în 2024 bugetele au fost cu aproximativ 500 de milioane de euro mai mici decât anul anterior a favorizat creșterea nivelului de execuție bugetară. Pons adaugă că datele includ fondurile dedicate digitalizării. În orice caz, Pons subliniază că a trebuit să așteptăm 13 ani și să avem noile fonduri europene pentru ca Spania să poată depăși nivelurile maxime anterioare de resurse bugetate și executate pentru I+D+I+d, atinse în 2009.
Marea întrebare acum este ce se va întâmpla «a doua zi»; când se va închide robinetul fondurilor europene, ceva ce probabil se va întâmpla în 2027, explică cei de la Cotec.
