În câteva cuvinte
Conform unui studiu, salariile absolvenților de facultate nu prezintă diferențe semnificative în funcție de tipul universității (de stat sau privată), atunci când se compară aceleași domenii de studiu. Factorul determinant este domeniul ales.
Un nou studiu realizat de centre de analiză spulberă o credință larg răspândită conform căreia absolvenții universităților private câștigă mai mult decât colegii lor de la instituțiile de stat. Potrivit raportului, factorul cheie care determină nivelul veniturilor și perspectivele de angajare nu este tipul universității, ci domeniul de studiu și specializarea aleasă.
Autorii studiului subliniază că, la compararea absolvenților cu același titlu universitar, nu există diferențe semnificative de salariu între cei care au studiat la universități de stat și cei de la universități private, dacă se compară absolvenți din același domeniu de cunoaștere. Se menționează că universitățile private se concentrează adesea pe programe cu cerere mare pe piața muncii, ceea ce poate crea impresia unei eficiențe mai mari în ceea ce privește angajarea și veniturile, dar acest lucru este legat de domeniul de studiu, nu de forma de proprietate.
„Poziționarea universităților private în domeniile cu cea mai bună inserție profesională nu arată avantaje sau dezavantaje generalizate față de cele de stat, deoarece rezultatul depinde de domeniile de studiu”, subliniază raportul, elaborat de către cercetători.
De exemplu, deși doar 16% dintre absolvenți provin de la universități private, ponderea lor crește la 20% în cele patru domenii de științe ale sănătății cu cea mai mare rată de angajare. Cazul Stomatologiei este remarcabil, unde 61% dintre absolvenți provin de la centre private. În schimb, în cele șase specializări inginerești cu cea mai bună inserție profesională, absolvenții universităților private reprezintă doar 8%.
Medicina, Asistența Medicală, Stomatologia și Farmacia conduc clasamentul în domeniul științelor sănătății. Ingineria Organizării Industriale, Dezvoltarea Software, Ingineria Electronică, Ingineria Electrică, Telecomunicațiile și Ingineria Energiei completează lista domeniilor cu cele mai bune perspective de angajare.
Pe de altă parte, în cazul celor 10 domenii cu cele mai slabe rezultate în ceea ce privește inserția profesională, universitățile private formează aproximativ 12% din studenți. În aceste domenii se înregistrează salarii mici și, mai ales, o discrepanță mare între nivelul de calificare al absolvenților și pozițiile în care sunt angajați. Astfel de domenii includ unele științe sociale (Turism, Management Hotelier, Criminologie, Protocol) și domenii de artă și științe umaniste (Studii culturale, Istoria Artei, Conservare, Geografie).
Datele pentru studiu au fost obținute analizând parcursul profesional al absolvenților din 2019, la patru ani după absolvire, utilizând informații despre angajare și contribuțiile sociale.
Piața muncii pentru tinerii profesioniști se îmbunătățește: rata șomajului în rândul absolvenților de universitate a scăzut de la 19,3% în 2020 la 12% în 2024. Rata supracalificării a scăzut de la 30% la sfârșitul Marii Recesiuni (2008) la 22,4% în 2024, deși rămâne destul de ridicată în comparație cu Europa. În ultimii cinci ani, 47% dintre noile locuri de muncă create au fost pentru personal înalt calificat. Dintre noile posturi ocupate de tineri absolvenți de universitate, 89% sunt în poziții înalt calificate (directori și manageri; specialiști științifici și intelectuali; tehnicieni și profesioniști suport).
În 2023, în domeniul tehnologiei informației au rămas neocupate până la 5.000 de posturi, în special în știința datelor și inteligența artificială, ceea ce indică o cerere persistentă pentru specialiști în aceste domenii de viitor.
