Ministerul Finanțelor din Spania va trebui să accepte solicitările de rectificare a impozitului pe profit pe care companiile le-au depus chiar în ziua în care Curtea Constituțională a anulat reforma fostului ministru de resort, Cristóbal Montoro. La 18 ianuarie 2024, instanța de garanții a anulat mai multe modificări aduse în 2016 acestui impozit, menite să crească veniturile publice într-un moment crucial pentru reducerea deficitului. Departamentul condus atunci de Montoro a limitat drastic compensarea bazelor impozabile negative, afectând marile companii.

Multe dintre acestea au contestat decizia de la început, dar altele au așteptat poziția Curții Constituționale. Acum, Tribunalul Economic Administrativ Central (TEAC), într-o rezoluție recentă, stabilește că acele companii care au respectat termenele la limită și și-au prezentat contestațiile până în ultimul minut al zilei de 18 ianuarie vor avea dreptul ca Ministerul Finanțelor să le revizuiască cazurile.

Agenția Fiscală, explică un partener fiscal dintr-o firmă de avocatură care a încurajat mai multe companii să depună cereri în aceeași zi în care s-a aflat decizia Curții Constituționale, respinsese inițial unele dintre aceste solicitări, «argumentând că hotărârea nu avea efecte retroactive și că puteau beneficia doar acele companii care începuseră procesul anterior». Totuși, TEAC a nuanțat acest criteriu și a subliniat că hotărârea trebuie interpretată «în termeni inclusivi», astfel încât orice rectificare prezentată până în ziua sentinței trebuie luată în considerare.

«Trebuie admise solicitările de rectificare prezentate în ziua de 18 ianuarie 2024, aceasta fiind data la care s-a pronunțat sentința», semnalează TEAC. Și continuă: acea dată «cuprinde intervalul de timp care se scurge până când încetează să mai fie 18 ianuarie 2024, adică până la ora 23:59 a zilei de 18 ianuarie 2024, efectele fiind limitate începând cu ora 00:00 a zilei de 19 ianuarie 2024, acesta fiind momentul de la care trebuie considerat că solicitările prezentate nu ar putea fi revizuite pe baza neconstituționalității».

Această pronunțare este cheie pentru multe companii care, imediat ce au aflat decizia Curții Constituționale, și-au procesat rapid solicitarea pentru a încerca să recupereze sumele plătite în exces. Expertul fiscal consultat recunoaște că majoritatea companiilor afectate și-au făcut temele chiar cu ani înainte ca instanța de garanții să se pronunțe. Cu toate acestea, rezoluția TEAC reprezintă un sprijin pentru puținele companii care au amânat până în ultimul moment sau care pur și simplu au decis să acționeze odată ce s-a cunoscut verdictul.

Originea conflictului se află în reforma introdusă de Guvernul lui Mariano Rajoy în 2016 prin Decretul-lege Regal 3/2016, care a stabilit plafoane mai severe pentru compensarea bazelor impozabile negative pentru grupurile fiscale cu o cifră de afaceri de peste 20 de milioane de euro. Modificarea a înăsprit și reversarea automată în cincimi a deprecierilor valorii participațiilor. Curtea Constituțională a contestat faptul că aceste modificări au fost realizate prin figura decretului-lege — în loc să parcurgă traseul obișnuit prin Parlament — și le-a anulat. Totuși, a limitat rambursările la cazurile care aveau deja un proces de revendicare deschis, cu un impact pentru actualul Minister al Finanțelor estimat la aproximativ 3,33 miliarde de euro, conform calculelor oficiale ale Guvernului. Hotărârea a stabilit că efectele sale nu vor fi retroactive — cu excepția contribuabililor care inițiaseră deja procesul de rectificare —, dar rămânea neclar ce se va întâmpla cu revendicările depuse în ziua respectivă.

Rezoluția TEAC, explică expertul fiscal consultat, «nu numai că tranșează controversa privind marja temporală de aplicare a sentinței Curții Constituționale, dar stabilește și un precedent privind interpretarea efectelor viitoarelor declarații de neconstituționalitate în materie fiscală». Cheia, continuă acesta, constă în lipsa de specificitate a instanței de garanții cu privire la sfera temporală a deciziei sale. «Când un tribunal declară nulă o normă, de obicei solicitările de rectificare sunt admise până în ziua pronunțării, cu excepția cazului în care tribunalul specifică altfel. Aici, TEAC a optat pentru o interpretare logică și aliniată cu securitatea juridică», consideră el.