Ofensiva tarifară a președintelui Statelor Unite, Donald Trump, nu afectează doar gigantul chinez în Asia. Lovește puternic cei mai mari exportatori din regiune și pune la încercare legăturile lor comerciale cu Statele Unite. Asia, o regiune cheie în comerțul global și producția de bunuri, a devenit una dintre principalele ținte ale politicii protecționiste a republicanului.

Continentul va suporta taxe vamale care ajung în medie la 30%, conform unui raport al companiei de servicii financiare ANZ. Dincolo de China, lovită cu taxe acumulate de 54%, cele mai mari tarife vizează tocmai țările care s-au impus ca centre manufacturiere alternative la puterea asiatică. Vietnam, Cambodgia și Laos se numără printre cele mai afectate din lume, în timp ce principalele două economii din sud-estul asiatic, Indonezia și Thailanda, se confruntă, de asemenea, cu taxe foarte ridicate.

Japonia și Coreea de Sud, pe de altă parte, ambele aliate ale Washingtonului, s-au trezit joi cu vestea că exporturile lor ar fi supuse unor taxe vamale de 24% și, respectiv, 26%, ceea ce a stârnit îngrijorare în capitalele lor cu privire la impactul asupra industriei auto și tehnologice.

Experții sunt deosebit de îngrijorați de tarifele impuse Vietnamului, de 46%, și avertizează că acestea ar putea avea efecte de durată asupra comerțului internațional. Țara comunistă a dobândit o importanță enormă ca substitut manufacturier pentru China și, alături de Mexic, a fost cel mai mare beneficiar al schimbării lanțurilor de aprovizionare globale care a avut loc în ultimii ani, tocmai pentru a încerca să eludeze tarifele impuse Beijingului în timpul primului mandat al lui Trump.

Atât de mult încât excedentul comercial al Vietnamului cu Statele Unite a crescut la 123,5 miliarde de dolari (aproape 113 miliarde de euro) în 2024, fiind depășit doar de China, Uniunea Europeană, Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est — ambele blocuri în ansamblu — și Mexic. 30% din exporturile totale ale Vietnamului ajung pe teritoriul american, ceea ce l-a transformat în cea mai mare piață de export, unde trimite tot felul de produse, de la textile și mobilier la smartphone-uri. Nike, marca americană de îmbrăcăminte sportivă, produce aproximativ 50% din încălțămintea sa pe teritoriul vietnamez.

Hanoi a solicitat deja discuții cu Washingtonul pentru a reconsidera tarifele, pe care le-a calificat drept «nedrepte», dar nu și-a redus obiectivul de creștere pentru acest an, de cel puțin 8%. O altă țară care a profitat de relocarea fabricilor din China pe teritoriul său a fost Thailanda. Celei de-a doua economii ca mărime din sud-estul asiatic, Trump i-a impus un tarif de 37%, mult mai mare decât anticipaseră autoritățile, de 11%. Decizia Washingtonului amenință să inverseze progresul economic thailandez, deoarece probabil va crește costurile de producție și va afecta direct fluxul de exporturi, în special cele de componente electronice, vehicule și textile, care constituie o parte semnificativă a produselor pe care Thailanda le vinde Statelor Unite. Prim-ministrul, Paetongtarn Shinawatra, a recunoscut gravitatea situației și a clarificat că prioritatea Bangkokului este negocierea. Indonezia, cea mai mare economie din zonă, se confruntă cu taxe de 32%. Jakarta a declarat doar că a prevăzut acest lucru «din timp».

Disproporție împotriva celor mai săraci

Dar taxele au fost deosebit de disproporționate pentru cele mai sărace țări din regiune. Acestea vin, în plus, într-un moment deosebit de delicat, în care acestea se confruntă deja cu consecințele reducerilor ajutorului din partea agenției americane USAID, un program cheie în asistența umanitară și sprijinirea activiștilor pro-democrație. Cambodgia a fost sancționată cu o taxă de 49%, iar Laos, cu 48%. Conform Băncii Asiatice de Dezvoltare, 17,8% dintre cambodgieni și 18,3% dintre laosieni trăiesc sub pragul sărăciei. În cazul Myanmarului, care este cufundat într-un război civil de patru ani, tarifele sunt de 44%. Fosta Birmanie traversează o profundă criză umanitară de la lovitura de stat din 2021, care a fost agravată de cutremurul din 28 martie, care a făcut deja peste 3.100 de victime.

Mai mulți analiști susțin că principala motivație a Washingtonului pentru impunerea tarifelor acestor națiuni este descurajarea investițiilor chineze, de care sunt foarte dependente, și frânarea astfel a influenței crescânde a Beijingului. În ultimul deceniu, China a finanțat mari proiecte de infrastructură prin inițiativa sa Noul Drum al Mătăsii, ceea ce a ajutat-o să își consolideze prezența economică și politică. Tarifele exorbitante la exporturile acestor țări vor avea un impact asupra rentabilității acestor investiții, ceea ce poate reduce dependența de capitalul chinez. Experții avertizează că consecințele pot fi devastatoare, deoarece aceste investiții generează locuri de muncă și venituri esențiale pentru aceste țări.

Pe de altă parte, Tokyo și Seul au reacționat cu îngrijorare la noile tarife, de 24% și, respectiv, 26%. Taxele suplimentare impuse celor doi aliați ai Washingtonului amenință să lovească sectoare cheie ale ambelor țări, cum ar fi cel auto. Japonia este unul dintre principalii investitori în Statele Unite, iar guvernul său a calificat măsura drept «extrem de regretabilă».

Coreea de Sud a convocat o reuniune de urgență și a promis un răspuns total, conștientă de lovitura pe care o va primi industria sa auto (aproape jumătate din exporturile sectorului au ca destinație Statele Unite) și de riscul pe care îl reprezintă pentru moneda și politica sa monetară. Țara suferă cea mai gravă criză instituțională din ultimele decenii. Vineri, Curtea Constituțională l-a destituit definitiv pe Yoon Suk-yeol din funcția de șef al statului pentru impunerea legii marțiale în decembrie trecut. Lipsa unui leadership stabil a afectat negocierile. Cele două capitale din Asia de Est au optat pentru calea diplomatică. Analiștii cred că vor evita represaliile și vor alege să facă concesii și să își mărească achizițiile de produse americane.

Războiul tarifar deschide ușa către noi alianțe și parteneri. Săptămâna trecută, China, Japonia și Coreea de Sud au reluat pentru prima dată în cinci ani un dialog economic care fusese latent timp de un cincinal, cu intenția de a reînvia legăturile comerciale și de a facilita schimburile regionale într-o lume brăzdată de bariere americane. Întâlnirea a fost promovată în special în presa chineză. Un cont de social media legat de guvern a asigurat că cele trei țări au convenit să răspundă în comun tarifelor lui Trump, lucru care a fost imediat dezmințit de Tokyo și Seul. Beijingul, în orice caz, continuă cu mașina sa de propagandă despre întâlnire. Ziarul Global Times, care urmează directivele Partidului Comunist Chinez, evidențiază de joi pe prima pagină un editorial despre reluarea dialogului trilateral: «Această reactivare este profundă și are implicații importante pentru stabilitatea regională și mondială».

În cazul Taiwanului, cabinetul lui Lai Ching-te a calificat drept «foarte nerezonabile» tarifele de 32% și a asigurat că va aborda problema cu Casa Albă. Președintele Lai a regretat că măsura nu reflectă relația strategică și comercială strânsă dintre cele două țări. De asemenea, a argumentat că excedentul taiwanez cu Statele Unite este, în parte, o consecință a cooperării Taipeiului cu restricțiile tehnologice impuse de Trump Chinei în timpul primului său mandat. În timp ce executivul caută să atenueze impactul prin negocieri, economia insulei, a cărei dependență de exporturi depășește 60% din PIB, s-ar putea contracta cu 3,8% din cauza scăderii vânzărilor pe piața americană, conform calculelor Bloomberg.