Vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, într-o călătorie recentă în Statele Unite pentru a participa la un forum de Concurență. JIM LO SCALZO (EFE)

Primele amenzi din regulamentul piețelor digitale au fost anunțate în timp ce persoana responsabilă de decizie, vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, se afla în Mexic. De acolo, ea explică faptul că a dorit să fie așa pentru a da o imagine de normalitate. «Această săptămână era programată călătoria și nu avea sens să amânăm decizii care erau gata și pot fi luate cu totală naturalețe», detaliază ea de peste Ocean, într-o conversație telefonică cu Джерело новини.

Argumentul lui Ribera caută să sublinieze răspunsul Comisiei atunci când este întrebată dacă aplicarea reglementărilor digitale, atât cea a piețelor (DMA, după acronimul în engleză), cât și cea a serviciilor (DSA), se află pe masa de negocieri în războiul comercial cu Statele Unite: «Evident, nu». Amenzile de miercuri pentru Apple, 500 de milioane de euro, și pentru Meta, 200 de milioane, plus ordinele de a schimba aspecte concrete ale modelului lor de afaceri, urmăresc să aplice normele comunitare companiilor care operează pe piața unică, susține ea.

«Clar, este ceva care stârnește multă curiozitate, dar răspunsul este, evident, nu. Noi suntem obligați de lege și această lege este cea europeană». Dar legea poate fi interpretată cu mai mult sau mai puțină rigoare. Ribera îl întrerupe rapid pe interlocutor: «Sigur, și acest lucru este interpretat și motivat, și explicat cum au fost decise cuantumurile amenzilor, proporțional cu timpul, afectarea, nerespectarea și corecțiile [care sunt impuse] pentru a garanta respectarea legii. Nu este vorba de a impune amenzi de dragul de a impune amenzi». «Au fost amenzi foarte mari în trecut, care, din păcate, nu au dus la o schimbare de comportament din partea acestor actori», continuă Ribera, «amenzi care au fost aplicate cu instrumente tradiționale [ale dreptului concurenței]. De aceea s-a ajuns la concluzia că era imperios necesar să se stabilească într-o lege obligațiile ex-ante. DMA își are originea în eficacitatea scăzută pe care au avut-o sancțiunile foarte importante pentru a schimba comportamentul acestor actori».

Responsabila maximă pentru Concurență iese astfel în întâmpinarea unei interpretări larg răspândite la Bruxelles: aceste amenzi sunt mici, mai ales când sunt comparate cu alte sancțiuni anterioare din sectorul digital – pentru Google s-a ajuns la impunerea unei amenzi de 4.340 de milioane – pentru a nu-l supăra pe președintele Donald Trump și a împiedica negocierile comerciale. «Este o normă nouă [a intrat în vigoare în mod eșalonat între 2022 și 2023], astfel că timpul care este folosit pentru a defini comportamentul care merită sancționat nu depășește în niciun caz un an, prin urmare nu este ceva care s-a întâmplat. În plus, este vorba despre una dintre primele aplicări și, prin urmare, trebuie aplicat principiul proporționalității, nu doar cu timpul scurt de executare și de exigibilitate a acestor obligații, ci și cu primele lor dezvoltări. În al treilea rând, cele două companii au lucrat, aș spune încă din prima zi [pentru a căuta soluții]. Meta a luat în serios necesitatea de a respecta normele europene și a făcut îmbunătățiri. Ceea ce a presupus că am închis unele cazuri din procedurile de încălcare care erau deschise».

Și, în ciuda acestui fapt, Meta a avut o reacție foarte dură împotriva Bruxelles-ului, cu un ton mai mult politic decât de afaceri: «Comisia încearcă să prejudicieze companii americane de succes, în timp ce permite firmelor chineze și europene să opereze cu alte standarde. Nu este vorba doar despre amendă; Comisia, obligându-ne să ne schimbăm modelul de afaceri, impune un tarif de mai multe miliarde de dolari Meta…». Limbajul folosit de firma lui Mark Zuckerberg caută, în mod flagrant, să se alinieze cu cel folosit de membrii de seamă ai Administrației Trump.

«Aș spune că este o reacție cam puerilă», exclamă Ribera când află despre acest comunicat. «Nu am văzut o reacție similară atunci când tribunalele din Statele Unite sau când Administrația nord-americană au luat decizii mult mai dure, chiar și decizii care, fără a fi direct legate de aceste companii, au presupus o pierdere de valoare la bursă de mai multe miliarde de dolari în ultimele săptămâni. Adică, mi se pare o reacție cam puerilă, presupun că se caută un alt tip de reacție», subliniază ea.

Răspunsul poartă două lovituri puternice: una împotriva propriei companii, Meta, și alta împotriva tarifelor masive. Insistă asupra reacției «puerile». «Infantilă», va adăuga ea ulterior. Dar revine curând la argumentația bruxelleză: «Reglementarea europeană se aplică tuturor celor care depășesc un anumit prag de facturare, număr de consumatori în UE și ia ca referință exclusiv piața europeană, unde aceste companii obțin aproximativ o treime din totalul beneficiilor lor globale. Adică, este o piață relevantă pentru ei. Dacă vor să opereze în Europa, logic, trebuie să respecte normele europene».