BBVA cere respectarea regulilor piețelor de capital în OPA asupra Sabadell

Președintele BBVA, Carlos Torres, s-a pronunțat într-un moment cheie al ofertei publice de preluare (OPA) ostilă asupra Sabadell, când se apropie momentul în care Comisia Națională a Piețelor și Concurenței (CNMC) urmează să se pronunțe și Guvernul să intervină într-o a treia fază a procesului. În ceea ce privește operațiunile în curs în Europa – nu doar OPA asupra Sabadell, ci și tranzacțiile propuse de Unicredit asupra Commerzbank sau BPM sau de Monte dei Paschi asupra Mediobanca – Torres a cerut ca “să fie respectate regulile piețelor de capital”, astfel încât acționarii să fie cei care decid.

În noiembrie, CNMC a decis să extindă analiza asupra OPA a BBVA asupra Banco Sabadell la o a doua fază, detectând probleme în condițiile aplicate IMM-urilor, restricționarea creditului sau afacerile cu plăți. Se preconizează că decizia sa finală va ajunge, condiționată, la sfârșitul acestui prim trimestru. Acest lucru va pasa responsabilitatea Guvernului, care s-a pronunțat total împotriva operațiunii și va putea extinde sau reduce așa-numitele remedii (condiții) impuse de concurență, într-o a treia fază. În cadrul evenimentului, Torres s-a întâlnit cu ministrul Economiei, Carlos Cuerpo, cu care a discutat la final.

Torres a reiterat necesitatea de a oferi anvergură băncilor europene, unul dintre principalele argumente pe care BBVA le-a folosit în ultimele luni pentru a explica OPA. El a subliniat că, ca urmare a digitalizării sectorului, necesitățile de investiții pentru “a menține banca deschisă” sunt în creștere și vor continua să crească din cauza ecloziunii inteligenței artificiale și a securității cibernetice.

De asemenea, el a subliniat că nu există nicio bancă din zona euro printre cele mai mari 20 de entități din lume. Pentru a reuși să depășească această diferență, a cerut facilități, cum ar fi finalizarea uniunii bancare, astfel încât să se creeze un fond unic de garantare a depozitelor. Dar și să se aprofundeze uniunea piețelor de capital. “Este o veste bună că se vorbește din nou despre consolidarea bancară în Europa”, a asigurat el.

În cadrul evenimentului, organizat de patronatul bancar AEB, a intervenit și directorul general al Banco Santander, Héctor Grisi. Numărul doi al Anei Botín a analizat rolul crucial pe care trebuie să-l joace băncile pentru a spori dezvoltarea Europei, într-un moment cheie din punct de vedere geopolitic. El a avertizat cu privire la modul în care Europa își exportă capacitatea mare de economisire, pe care a estimat-o la 300 de milioane pe an. Pentru aceasta, a solicitat o reducere și o simplificare a reglementărilor bancare, în principal în materie de sustenabilitate. “Nu putem fi poliția climei”, a spus el, citând-o pe președinta băncii.

De asemenea, el a criticat faptul că, în conformitate cu reglementările europene, băncilor le este mai rentabil să scoată banii din bilanțul lor, returnându-i acționarilor prin dividende sau răscumpărări, decât să-i păstreze și să-i investească în creștere. “Percepția pe care o are investitorul este că nu vom crește și că randamentele nu sunt sustenabile”, a explicat el.

Stabilitatea, cheia pentru Cuerpo

Ministrul Economiei, Comerțului și Afacerilor, Carlos Cuerpo, prezent și el la evenimentul patronatului bancar, a evitat să se refere direct la operațiune. Cu toate acestea, Cuerpo a insistat asupra importanței simplificării reglementărilor bancare, deși a detaliat că trebuie făcută fără a compromite stabilitatea sistemului. “Un sector bancar sănătos și competitiv este esențial pentru a canaliza economiile sectorului privat către economia reală”, a spus ministrul. Comentariul vine după ce au fost făcute publice eforturile Guvernului în vederea unei etichete europene de investiții pe termen lung, în care vor fi incluse vehicule deja existente și altele nou create.

De asemenea, ministrul a apărat faptul că Europa nu va fi naivă în fața politicii protecționiste a lui Donald Trump și că va răspunde cu tarife “într-un mod decis și proporțional”. Cuerpo a spus că Spania își va respecta angajamentele în materie de cheltuieli pentru apărare, pe care a reamintit că au o componentă europeană clară, iar finanțarea lor trebuie să aibă și o dimensiune europeană, despre care discută acum miniștrii de Finanțe și liderii europeni, în timp ce va continua să crească, ceea ce va permite și creșterea cheltuielilor sociale.

Întrebat dacă este posibilă creșterea cheltuielilor pentru apărare, chiar dacă nu există noi Bugete Generale ale Statului (PGE), el a răspuns că în anul 2024, când au existat bugete prelungite, cheltuielile pentru apărare au continuat să crească, deși a subliniat că Guvernul continuă să lucreze pentru a ajunge la acorduri care să permită aprobarea unor noi. Într-o linie foarte similară s-a pronunțat guvernatorul Băncii Spaniei, José Luis Escrivá, a insistat asupra faptului că există un “consens crescând” cu privire la “nivelul excesiv de complexitate regulatorie” în Europa, deși a clarificat că acest lucru nu implică o dereglementare. Guvernatorul a recunoscut că complexitatea excesivă “nu numai că îngreunează operarea entităților financiare, ci și supraîncarcă funcția de supraveghere și ar putea fragmenta piața”.

În ceea ce privește provocarea de a crește cheltuielile pentru apărare, Escrivá a deschis ușa pentru a evalua dacă cadrul actual de reglementare și supraveghere oferă stimulente adecvate” pentru a mobiliza finanțarea bancară către sectorul apărării și “a analiza modul în care sectorul bancar ar putea juca un rol mai activ”. Guvernatorul a făcut referire la angajamentul de a crește cheltuielile pentru apărare de către Europa în actualul mediu geopolitic și a subliniat că va necesita “eforturi bugetare suplimentare considerabile” în finanțarea publică, în timp ce din partea privată finanțarea bancară pentru apărare se află la niveluri “foarte reduse”. În Spania, a indicat că creditul destinat în mod specific fabricării de armament și muniție nu a depășit niciodată 0,1% din creditul bancar total în ultimele două decenii.