Declarația de război fulminantă a lui Donald Trump

Declarația de război fulminantă a lui Donald Trump din 2 aprilie a afectat deja costisitor valoarea bursieră a companiilor americane și europene și promite să schimbe și condițiile lor de finanțare pe piața de capital. Emisiunile de datorii corporative au fost paralizate în primele zile după acel anunț al lui Trump, iar activitatea a fost reluată cu intensitate scăzută, o penurie motivată nu doar de volatilitate, ci și de calendarul prezentărilor de rezultate. Însă, cutremurul economic provocat de Trump promite să se facă simțit pe piața de capital: experții prevăd acum o rată mai mare de nerambursare în rândul companiilor cu rating financiar mai scăzut și un cost de emisiune mai scump pentru obligațiunile în dolari, ca urmare a presiunii pe care o va suporta în continuare datoria suverană americană.

Pentru Trump a fost Ziua Eliberării, dar pentru întreaga planetă a fost o zi de șoc care a declanșat un val de vânzări care încă nu a încetat. Noul scenariu conturat de războiul comercial lansat de SUA este cel al unei creșteri mai scăzute în cea mai mare economie a lumii - și al unui risc cert de recesiune - care va crește rata de default sau a companiilor care se vor confrunta cu dificultăți în a face față plății datoriilor lor. În plus, pe lângă impactul asupra veniturilor și profiturilor din cauza tarifelor, va fi mai costisitor să se asume noi datorii cu care să se refinanțeze cele deja contractate sau cu care să se acopere noi nevoi. Randamentul obligațiunilor de stat americane pe zece ani a crescut considerabil din 2 aprilie - a trecut de la 3,9% la 4,5% în doar câteva zile - și acesta este punctul de plecare inevitabil pentru a determina rata dobânzii pentru împrumuturile bancare sau pentru noile emisiuni de datorii. Efectele adverse ale războiului comercial vor fi evidente pentru companiile americane, dar vor afecta și companiile europene.

În Goldman Sachs se așteaptă deja o creștere a ratei de nerambursare în rândul companiilor cu un rating de calitate a creditului mai scăzut. Pentru cele care emit obligațiuni de tip junk, rata de default va crește într-un orizont de douăsprezece luni la 4% în companiile europene - de la o estimare anterioară de 3% - și pentru cele americane la 5%. Iar riscul ca firmele care se bucură acum de un rating financiar solid să îl piardă pentru a fi retrogradate la obligațiuni de tip junk este, de asemenea, mai mare în companiile americane. În Goldman Sachs se calculează că datoria acelor îngeri căzuți - termenul cu care sunt denumite companiile care pierd ratingul investment grade - se va ridica în total la 75 de miliarde de dolari în acest an - de la 18 miliarde de dolari în cursul anului -, față de cele 30 de miliarde de euro estimate pentru piața datoriilor în euro.

În Standard & Poor’s au o prognoză și mai nefavorabilă. Agenția de rating recunoaște că firmele se confruntă cu momentul actual de maximă incertitudine într-o poziție financiară solidă, deși avertizează că «unii debitori cu rating scăzut ar putea fi excluși de pe piețele de capital până când situația se va clarifica». Și se preconizează o rată de nerambursare la sfârșitul anului între companiile americane cu rating de credit mai scăzut de 6%, de la 4,7% în februarie anul acesta, și de 6,25% între cele europene, de la 4% în februarie.

Mai multe emisiuni în euro

În Bank of America se atrage atenția asupra unei dificultăți suplimentare pentru finanțarea companiilor americane, dincolo de problemele pe care tarifele de import le vor provoca afacerilor lor. Banca americană nu mai indică sfârșitul excepționalismului SUA ca destinație de investiții, ci repudiarea investitorilor față de dolar și, prin extensie, față de datoria suverană americană. Acest moment prost pentru moneda americană poate face mai atractivă datoria în euro și poate da mai mult impuls emisiunilor în moneda europeană. Pe piață se observă, de fapt, o penalizare mai mare pentru emisiunile corporative în dolari față de obligațiunile în euro ale aceluiași emitent.

Emisiunile în diferite valute sunt obișnuite în rândul marilor companii ca o modalitate de a-și diversifica căile de finanțare și de a obține lichidități în alte valute decât propria lor. Și unele emisiuni în dolari ale companiilor europene se depreciază mai intens în această lună aprilie decât cele lansate în euro. Cele 1,5 miliarde de dolari în obligațiuni perpetue sau cocos lansate de Santander în iulie 2024 cu un cupon de 8% au suferit o pierdere de 8% după Ziua Eliberării, iar prețul lor încă scade cu 3% de atunci. În schimb, cele 1,5 miliarde de euro lansate în cocos la 7% în mai anul trecut pierd doar 0,5% din acea zi.

În ciuda slăbiciunii monedei americane și a incertitudinii maxime pentru lunile următoare, piața de capital este, fără îndoială, încă deschisă pentru emisiunile în dolari. «Piața de capital a fost paralizată o săptămână după anunțul tarifelor, dar s-a redeschis și emisiunile corporative merg destul de bine. Există mai puțină activitate, dar acest lucru se explică prin faptul că firmele se află în perioada de blackout, înainte de prezentările de rezultate, timp în care nu este posibilă emiterea de datorii», explică Francisco Chambel, director de piață de capital la Unicredit.

De asemenea, emisiunile în dolari merg bine, chiar și pentru cei care debutează în această valută. Acesta este cazul companiei britanice Rentokil, care a făcut în această săptămână prima sa emisiune în dolari, după ce a primit o cerere puternică. De asemenea, au emis în ultimele zile companiile americane Walmart și General Mills - care a emis 750 de milioane de euro - sau compania germană Heineken. «Costul emiterii în dolari este acum mai mare, deoarece interesul trezoreriei a crescut, nu este o problemă a emitenților corporativi. Există o primă de emisiune în dolari, dar există cerere din partea investitorilor, dolarul va continua să fie valuta de referință, să nu ne amăgim. Atâta timp cât există lichiditate, există piață, acesta este elementul determinant», asigură responsabilul cu emisiunile corporative al unei firme internaționale.