Viitorul Europei depinde de inovare. Aceasta este, pe scurt, o concluzie împărtășită de două documente menite să traseze foaia de parcurs a politicilor europene și să răspundă provocărilor derivate din tranziția energetică, transformările tehnologice și tensiunile geopolitice. Este vorba despre cunoscutele Raport Letta și Raport Draghi, prin care se caută răspunsuri pentru promovarea competitivității și garantarea viitorului Uniunii Europene. Un viitor care trebuie înțeles din perspectiva progresului economic, dar și, și nu este o chestiune minoră, din cea a apărării modelului social european.

Primul raport, comandat în 2023 cu ocazia celei de-a treizecea aniversări a creării pieței unice europene și intitulat «Mult mai mult decât o Piață», a fost condus de Enrico Letta, fost șef al guvernului italian. În diagnosticul său, la cele patru libertăți care definesc piața unică – libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalului – Letta propune adăugarea unei a cincea libertăți, corespunzătoare schimbului și mobilității cunoașterii. La rândul său, raportul «Viitorul competitivității europene», condus de asemenea de fostul șef de guvern italian și fost președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, avertizează asupra necesității de a reduce decalajul de inovare față de Statele Unite și China, în special în sectorul tehnologiilor avansate și în plină revoluție a inteligenței artificiale. Diagnosticul este clar: Europei nu îi lipsesc talentul și spiritul antreprenorial, dar este urgent să deblocheze întregul său potențial inovator, ceea ce include un efort investițional mai mare în Cercetare și Dezvoltare (C&D).

Diagnosticele ambelor rapoarte plasează inovarea ca piatră de temelie a progresului european într-un context extrem de competitiv, în care standardele sociale europene sunt, de asemenea, compromise. Din perspectiva Universității, am analizat ambele documente pentru a concluziona că este momentul să punem în valoare potențialul universităților pentru a aprofunda Europa cunoașterii.

Este evident că capacitatea de inovare tehnologică este direct legată de generarea de cunoștințe științifice și tehnologice. În acest sens, este oportun să reamintim că universitățile sunt responsabile pentru mai mult de 70% din producția științifică a țării și pentru aproximativ o treime din cheltuielile totale de C&D. Prin urmare, sistemul universitar spaniol, și prin extensie cel european în ansamblul său, poate juca un rol cheie în construirea unui model economic mai sustenabil și de avangardă.

De asemenea, împărtășim reflecția că, pentru a nu pierde trenul dezvoltării economice și al competitivității, sunt necesare mult mai multe resurse pentru C&D (publice și private). De fapt, analiza celor 23 de țări cu cele mai bune sisteme universitare din lume ne arată că Spania este a doua țară cu cele mai mici cheltuieli de C&D finanțate de companiile sale, deși suntem pe locul al doilea în ceea ce privește ponderea C&D finanțată de companii și executată de universități. Cu alte cuvinte, atunci când companiile investesc în C&D+i, se bazează pe universități, în ciuda cadrelor normative prea rigide care, uneori, îngreunează colaborarea dintre campusuri și sectoarele productive.

În plus, Universitatea este angajată în ideea că o prosperitate bazată pe inovare trebuie să fie legată de apărarea modelului social european, cel pe care Tratatul de la Lisabona din 2007 îl identifică prin valori comune, și care include respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectul pentru drepturile omului. De fapt, însuși Draghi a avertizat că «dacă nu se iau măsuri, Uniunea Europeană va trebui să își compromită bunăstarea, mediul și libertatea». În aceeași linie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat necesitatea implementării unei reglementări care să permită dezvoltarea competitivității și, în același timp, să păstreze standardele sociale și de mediu europene.

Aceasta este și poziția universităților. Responsabilitatea noastră socială ca instituții de învățământ superior și de cercetare este aliniată cu angajamentul de a fi organizații promotoare ale transformării societății, mizând pe o formare în cunoștințe, abilități și valori, precum și pe o dezvoltare științifică și tehnologică înrădăcinată în umanism și principii etice, care înțelege știința ca bun public în slujba progresului social.

Eva Alcón este președinta Conferinței Rectorilor Universităților Spaniole (CRUE) și rector al Universitat Jaume I din Castellón.