Investițiile au adus randamente record gospodăriilor românești

Investițiile nu au adus niciodată randamente atât de mari gospodăriilor din România ca în ultimul an. Pentru prima dată în istorie, veniturile brute obținute prin aceste mijloace au depășit în total 90 de miliarde de euro într-un singur an, o cifră care reprezintă o creștere de 22,6% față de 2023 și dublează nivelurile înregistrate după criza financiară din 2008. De asemenea, depășește cotele atinse în perioada premergătoare izbucnirii bulei imobiliare, care au rămas neatinse până în prezent. Acestea sunt concluziile ultimelor date publicate de Agenția Fiscală, care arată modul în care o mare parte a familiilor investesc în creșterea activelor lor prin intermediul acestor instrumente, asociate de obicei cu contribuabilii cu venituri mari. Organismul evidențiază trei mari surse de venit pentru familii: capitalul mobil, câștigurile de capital și veniturile din locuințele închiriate.

Capitalul mobil: o creștere semnificativă

Capitalul mobil se referă la veniturile pe care o persoană le obține prin investirea banilor în produse financiare. Aceasta include dobânzile generate de conturile bancare, depozitele la termen, obligațiunile și împrumuturile, precum și dividendele distribuite de acțiuni sau profiturile fondurilor de investiții. Este, de departe, tipul de venit care a crescut cel mai mult în 2024 dintre toate cele defalcate de Agenția Fiscală în statisticile sale. A crescut cu 45% față de 2023, de la 21,171 miliarde de euro la 30,767 miliarde de euro în venituri brute.

O parte a explicației, subliniază Jorge Onrubia, cercetător la Fedea și profesor titular și doctor în Economie la Universitatea Complutense din Madrid, se găsește în creșterea treptată a ratelor dobânzilor, orchestrată de Banca Centrală Europeană pentru a combate criza inflaționistă. «Veneam după câțiva ani în care remunerația depozitelor bancare și a altor portofolii de active era foarte scăzută, ceea ce s-a schimbat în a doua jumătate a anului 2023 și în anul 2024 odată cu înăsprirea politicii monetare și creșterea dobânzilor», spune el.

La aceasta se adaugă, continuă Onrubia, rezultatele corporative mari și distribuirea ulterioară a dividendelor: «Sunt venituri din capital și există o parte pe care o iau familiile». Într-adevăr, conform propriilor date ale agenției, companiile au înregistrat în acel an un rezultat contabil pozitiv de 339.000 de milioane de euro și o bază impozabilă consolidată în impozitul pe profit de 180.800 de milioane. Deși niciunul dintre indicatori nu se aseamănă cu scrupulozitate cu conceptul de profit net, aceștia arată un comportament pozitiv – de fapt, cel mai bun din serie – pentru interesele de afaceri, care, la rândul său, are ca rezultat o distribuire mai mare a dividendelor.

Câștigurile de capital în creștere

Un alt focus principal al veniturilor pentru familii este cel al câștigurilor de capital, care s-au ridicat în 2024 la 28,818 miliarde de euro brute, o creștere anuală de 22%. Acest volum nu este cel mai mare din istorie. Pentru aceasta, ar trebui să ne uităm la anii dinaintea izbucnirii bulei imobiliare, când în România erau contabilizate până la 42.000 de milioane de euro pe an prin aceste mijloace. Cu toate acestea, arată o tendință ascendentă și cel mai mare nivel din 2008.

Potrivit lui Onrubia, o parte a fenomenului se datorează câștigurilor de capital generate de reevaluarea acțiunilor. «Cele listate la Bursă și-au crescut foarte mult valoarea și s-au făcut multe vânzări, ceea ce generează câștiguri mari de capital», spune el. Datele susțin narațiunea. În 2024, Ibex 35 s-a revalorizat cu 14,78% la sfârșitul anului și și-a legat al doilea exercițiu consecutiv în creștere, lucru care nu s-a mai întâmplat din 2014. În ultimele 24 de luni, câștigurile în indicele selectiv spaniol au atins 40,9%. La creșterea câștigurilor de capital au contribuit și vânzările imobiliare și câștigurile de capital pe care prețurile mari ale locuințelor le-au generat vânzătorilor în timpul unui exercițiu care s-a încheiat cu peste jumătate de milion de case second-hand cumpărate.

Veniturile din chirii: un alt motor al creșterii

În cele din urmă, legată și de piața locuințelor, agenția evidențiază rolul veniturilor din chirii. În 2024, aceste randamente au ajuns la 31,504 miliarde de euro, o creștere anuală de 6,5% și cea mai mare cifră pentru acest concept de când există date. Câștigurile obținute de proprietari sunt o modalitate diferită de a aborda problema locuințelor și supraîncălzirea pieței de închiriere, cu prețuri care au încheiat anul la maxime, în jur de 13,5 euro pe lună pe metru pătrat în medie în România, potrivit portalurilor imobiliare.

Cine beneficiază de aceste randamente record?

Cifrele oferite de Agenția Fiscală în statisticile de închidere de an se referă la toate gospodăriile din România, fără a distinge după tipologie sau niveluri de venit. Cu toate acestea, alte publicații axate exclusiv pe IRPF – impozitul prin care sunt impozitate anual toate aceste randamente – reflectă faptul că, de regulă, familiile care folosesc de obicei aceste vehicule și formule de investiții sunt plasate în partea superioară a veniturilor.

Acesta este cazul statisticii specifice a impozitului pe venit elaborată de aceeași Agenție Fiscală. Ultima publicație se referă la anul 2022 și confirmă această compoziție diferită a veniturilor pe măsură ce venitul crește: cei care câștigă cel mai mult sunt și cei care investesc cel mai mult și primesc cel mai puțin, proporțional, din munca lor. Diferența este foarte marcată în ultima secțiune a impozitului. Mai puțin de jumătate din venitul celor aproximativ 15.000 de persoane care se află în partea superioară a distribuției, peste pragul de 600.000 de euro, provine din veniturile din muncă. Pentru acest grup de contribuabili, aproximativ 60% din veniturile lor provin din investiții. Dacă ne uităm din unghiul opus, clasele de jos și de mijloc, cu venituri de până la 60.000 de euro, declară în principal venituri din salarii (mai mult de 90% din total) și sunt cele care obțin cele mai puține randamente din capital (deoarece sunt cele care au cele mai puține economii de investit).

Această concentrație se repetă în celelalte sfere ale veniturilor din capital. Capitalul mobil, de exemplu, reprezintă între 1% și 4% din ceea ce este declarat în impozit de către contribuabilii cu venituri mici și mijlocii, în timp ce ajunge la 26% pentru veniturile foarte mari. Cu câștigurile de capital se întâmplă același lucru. În timp ce proporția este similară în cazul veniturilor mici și mijlocii, aceasta atinge 37% din baza impozabilă a gospodăriilor mai bogate.

În ceea ce privește veniturile imobiliare, se poate face și o altă lectură care spune aceeași poveste. Actuala criză de acces la locuințe are două fețe care descriu o piață polarizată. În ultimii ani, a crescut atât proporția gospodăriilor care închiriază din cauza imposibilității de a cumpăra o proprietate, cât și procentul celor care, pe lângă reședința lor obișnuită, au cumpărat mai multe proprietăți pe care le închiriază pe piață. Potrivit raportului Locuințe pentru a trăi. De la marfă la drept, elaborat de centrul Future Policy Lab, acest ultim colectiv «s-a înmulțit» după criza financiară, de la 2,5% în 2008 la aproape 7% în 2020, ceea ce evidențiază inegalități mai mari în accesul la locuințe.