În câteva cuvinte
În urma negocierilor, Friedrich Merz și SPD au asigurat sprijinul Verzilor pentru un plan amplu de investiții în apărare și infrastructură, inclusiv un fond pentru climă de 100 de miliarde de euro. Această înțelegere va duce la o reformă constituțională importantă, marcând o schimbare majoră în politica germană, cu accent pe consolidarea capacităților de apărare și modernizarea infrastructurii. Acordul a fost încheiat pentru a facilita o îndatorare semnificativă și a contracara posibilele obiecții din partea opoziției.
Viitorul cancelar german, creștin-democratul Friedrich Merz, a depășit un obstacol major
Viitorul cancelar german, creștin-democratul Friedrich Merz, a depășit un obstacol major în aprobarea planului său de cheltuieli masive pentru apărare și infrastructură. Merz, care se pregătește să guverneze în coaliție cu social-democrații, a obținut sprijinul Verzilor, crucial pentru majoritatea parlamentară de două treimi necesară pentru reforma constituțională, care va permite o îndatorare ce ar putea ajunge la un trilion de euro. Planul reprezintă o schimbare radicală în politica de austeritate a Germaniei. În schimbul sprijinului ecologist la votul de marți în Bundestag, Merz a oferit un fond pentru climă de 100 de miliarde de euro. Voturile Uniunii Creștin-Democrate/Uniunii Social-Creștine (CDU/CSU) a lui Merz și ale Partidului Social-Democrat (SPD) al cancelarului demisionar, Olaf Scholz, erau insuficiente, iar Verzii au amenințat că vor bloca proiectul dacă nu se va ține cont de cererile lor. „Acesta este un mesaj clar pentru partenerii și prietenii noștri, dar și pentru adversarii noștri, pentru dușmanii libertății noastre: suntem capabili să ne apărăm și acum suntem pe deplin pregătiți să ne apărăm”, a declarat Merz la anunțarea acordului cu Verzii. „Germania s-a întors și aduce o contribuție majoră la apărarea libertății și păcii în Europa.”
Viitorul cancelar, învingător la alegerile din 23 februarie, justifică noua direcție prin cutremurul geopolitic după întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă. Consideră că nici Germania, nici Europa în ansamblul său nu se pot baza pe protecția americană și, prin urmare, trebuie să se reînarmeze. El susține că situația economică, după doi ani de recesiune și o criză industrială care lovește sectoare fundamentale precum cel auto, impune investiții de miliarde pentru a repara și moderniza infrastructura germană afectată.
Planul de îndatorare, prezentat săptămâna trecută, constă dintr-un fond special de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură și investiții de mediu și o flexibilizare a limitei constituționale a datoriei pentru cheltuieli militare. Este un salt calitativ în politica bugetară după ani de austeritate și o ruptură, din partea lui Merz, de discursul său din timpul campaniei electorale. Investițiile în apărare deschid calea pentru militarizarea unei țări care, după al Doilea Război Mondial, și-a delegat protecția Statelor Unite.
Acordul anunțat vineri vine după cinci zile de negocieri cu Verzii, dezamăgiți pentru că Merz și SPD au vrut să le impună o reformă constituțională fără să-i consulte. Puțini credeau că vor îndrăzni să-și impună veto-ul, deoarece atât cheltuielile pentru apărare, cât și investițiile în infrastructură sunt proiecte pe care acest partid le cere de mult timp. Dar acest partid, care va trece în opoziție după mai bine de trei ani la guvernare, a vrut ceva în schimb și a obținut. Nu numai fondul verde de 100 de miliarde, ci și alte două concesii semnificative. Una este includerea, în cheltuielile militare, a investițiilor în protecția civilă, informații și război cibernetic, printre alte elemente. Cealaltă concesie este insistența ca cele 500 de miliarde de euro din Fondul special pentru infrastructură și pentru atingerea obiectivelor climatice – acesta este noul său nume complet, după acord – să fie bani „complementari” la buget. Adică „nu vor servi la finanțarea reducerilor de taxe”, potrivit șefei grupului parlamentar al Verzilor, Katharine Dröge.
Acordul acordă, de asemenea, landurilor sau statelor federate, marjă de manevră pentru îndatorare, pe care o nu o aveau până acum. Reforma nu pune capăt normei constituționale care, din 2009, împiedică, cu excepția cazurilor de urgență, ca îndatorarea să depășească 0,35% din produsul intern brut. Dar o ridică pentru cheltuielile militare, atunci când acestea depășesc 1% din PIB, iar fondul pentru infrastructură deschide porțile pentru investiții de o amploare pe care așa-numitul frân al datoriei nu le-ar fi permis.
După votul de marți, reforma constituțională va merge la Bundesrat, camera regiunilor. În state precum Bavaria, unii parteneri minoritari ai guvernelor ridică obiecții. Odată adoptată reforma, atenția se va concentra pe negocierile de coaliție dintre CDU/CSU și SPD, care au început joi și au stabilit ca obiectiv investirea lui Merz ca cancelar federal pe 23 aprilie.
Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și post-comuniștii de La Izquierda au înaintat plângeri separate la Curtea Constituțională împotriva adoptării planului de investiții. Ei denunță că Merz și SPD au prezentat propunerea în Bundestag-ul demisionar, fără a aștepta intrarea în funcțiune a Bundestag-ului ales la alegerile de acum trei săptămâni. Decizia creștin-democraților și social-democraților se datorează unui motiv simplu. Datorită rezultatului bun din 23 februarie, AfD și La Izquierda se bucură, în noul parlament, de o minoritate de blocaj care le-ar fi permis să torpileze reforma constituțională; cu vechiul hemiciclu, a fost mai ușor de depășit majoritatea calificată de două treimi și de adoptat reforma. Problema, potrivit reclamanților, este că această procedură implică ignorarea voinței germanilor recent exprimate la urne. Unii juriști subliniază, totuși, că Bundestag-ul își poate exercita legal funcțiile până când se constituie noul, așa cum a făcut-o.
