Edurne Portela (1974) și José Ovejero (1958), doi dintre cei mai apreciați scriitori spanioli din ultimii ani, au reușit să combine eforturile și talentul pentru a crea o operă în patru mâini. Amândoi eseiști și buni naratori, au îmbinat aceste fațete pentru a aborda într-o manieră romanțată una dintre marile saga politice ale secolului XX, după cum ne spune Jordi Amat în recenzia cărții săptămânii, "O frumusețe teribilă".

În anii șaizeci, Suárez scria o narațiune pe care nimeni altcineva nu o scria.

Suárez a rupt cu realismul când realismul domnea: a făcut literatură fantastică atunci când aproape nimeni nu o făcea, a făcut metaliteratură când aproape nimeni nu știa ce este metaliteratura, a făcut narațiune pop când pop-ul era doar un stil pictural, și jurnalism nou când noii jurnaliști încă nu botezaseră invenția”, scrie în prologul cărții ‘Cazul capetelor tăiate’ Javier Cercas, care și-a dedicat teza de doctorat autorului.