Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a dezechilibrat situația geopolitică și financiară mondială.

Modul său de a guverna, brutal și haotic, a transformat Statele Unite în principalul factor de destabilizare a piețelor și a relațiilor diplomatice internaționale. Imprevizibilitatea a afectat negativ evaluarea sa în rândul populației. Următoarele grafice arată turbulențele provocate de deciziile sale eronate în primele 100 de zile de mandat.

1. A provocat prăbușirea burselor mondiale cu «Ziua eliberării».

Economia globală a intrat într-o stare de tensiune maximă din momentul în care Trump a inventat un război comercial eratic, impunând tarife nediscriminatorii prietenilor și dușmanilor, pentru ca apoi să le suspende. S&P 500, indicele care grupează cele mai mari companii din Statele Unite, acumulează pierderi de 9% de când republicanul s-a întors la Casa Albă, pe 20 ianuarie. Pe 8 aprilie, când au intrat în vigoare tarifele, scăderea a ajuns la 18%. După prima zguduire, creșterile au fost generalizate: Ibex 35, de exemplu, înregistrează o creștere de 11% de la schimbarea președinției de la Washington. Supus presiunii piețelor, Trump a acceptat să suspende temporar tarifele timp de 90 de zile, cu excepția Chinei. Volatilitatea s-a instalat pe piețe, alimentată de comentarii sau publicări pe rețelele sociale. Comentariu protecționist al lui Trump sau al echipei sale? Bursele scad. Altul mai conciliant? Rebat în sus.

2. Pentru bursă, începutul președinției sale a fost cel mai rău din ultimele decenii.

Cum se compară acest început cu președințiile anterioare? În grafic arătăm evoluția S&P 500 în primele 94 de zile ale fiecărui mandat. Scăderea de 9,3% din acest al doilea mandat al lui Trump este cea mai proastă inaugurare din ultimele 14 președinții, cel puțin. Intrarea lui Trump lasă chiar într-o lumină bună sosirea la putere a lui Gerald Ford în 1974 după demisia lui Richard Nixon din cauza Watergate (-8,9%) și înrăutățește deocamdată preluarea funcției de către George W. Bush, care a intrat în Biroul Oval în plină criză a dot-com-urilor (-8,5%).

3. și 4. Crește riscul de recesiune în SUA.

Rezerva Federală din Atlanta, care menține un model care oferă estimări în timp real ale creșterii economice, colectează deja veștile proaste pe care le presupune un război comercial. Calculează că produsul intern brut (PIB) american s-a contractat cu o rată trimestrială anualizată de 2,8% în primul trimestru. La începutul lunii aprilie, estimarea a scăzut până la 3,7%, cea mai proastă cifră de la pandemie. În ultimele săptămâni, prognoza a fost moderată la o scădere de 2,2%. Potrivit comunității de predicție Polymarket, probabilitatea ca SUA să intre în recesiune înainte de sfârșitul anului este de 55%. Nu este un procent copleșitor și înseamnă că mulți observatori cred că nu va fi recesiune. Cei care o exclud se bazează pe cifre precum cele care arată o piață a muncii robustă, unde rata șomajului este de doar 4,2%. Când prima putere economică frânează, afectează conturile celorlalte țări. Săptămâna aceasta, Fondul Monetar Internațional și-a redus prognoza de creștere a PIB-ului SUA cu 0,9 puncte, până la 1,8%, și atribuie o probabilitate de recesiune de 37%. Pentru ansamblul economiei mondiale, prognoza de creștere pentru 2025 scade de la 3,3% la 2,8%. Dintre cele mai mari economii din lume, doar Spania își îmbunătățește așteptările.

5. Nu este doar macroeconomic: americanii cred că economia merge mai rău.

Opinia publică americană nu este străină de imprevizibilitatea celui care este la conducere. Primele luni ale lui Trump în funcție au lăsat puțin loc optimismului economic. 52% dintre americani consideră că economia se înrăutățește. Această cifră a crescut aproape neîntrerupt de la învestire, când nu ajungea la 40%.

6. Este mai puțin popular decât Biden în aceeași perioadă a mandatului.

Primul trimestru al lui Trump în funcție este, de asemenea, neobișnuit din cauza prăbușirii popularității sale: a scăzut cu 18 puncte din 20 ianuarie. Uzura dintre preluarea mandatului și sfârșitul legislaturii este obișnuită: Biden a părăsit Biroul Oval cu 36 de puncte mai puțin decât la sosire, iar Trump scăzuse cu 17 după primul său mandat. În 92 de zile, Trump scăzuse cu aproape 24 de puncte sub marca lui Biden în aceeași perioadă. Și-a înrăutățit chiar propria marcă: în 2017 era cu cinci puncte mai sus.

7. 8. și 9. A îndepărtat aliați precum Canada și Europa.

Revenirea lui Trump a colorat cu ostilitate relația SUA cu aliații săi clasici. Ruptura este evidentă în Canada, unde 64% dintre cetățeni considerau în martie că Trump este un inamic (cu 14 puncte mai mult decât în februarie). Este rezultatul a trei luni de neîncredere crescândă, alimentată de tarife, presiuni în politicile de imigrație și disputele privind suveranitatea Arcticii, printre altele. Diferența față de acum câțiva ani este abisală. În vara anului 2020, la o întrebare similară, canadienii care considerau că SUA este o țară prietenă se apropiau de 70%. Multiplele focare de confruntare din Europa — angajamentul față de NATO, situația din Ucraina, tarifele și alte tensiuni comerciale — se reflectă, de asemenea, în sondajele de opinie despre SUA. Deosebit de pronunțată este deteriorarea imaginii țării în Danemarca, semnalată și de referirile lui Trump la dorința sa de a anexa Groenlanda. Spania, Germania, Franța, Regatul Unit și, într-o măsură mai mică, Italia și-au înrăutățit, de asemenea, percepția. În Regatul Unit, tarifele — în acest caz de 10% — au afectat ceea ce ambele părți calificau până de curând drept o «relație specială». Perspectiva economică din ce în ce mai incertă din Londra, cu o prognoză de creștere redusă cu 0,5 puncte de FMI, este însoțită de o scădere cu 18 puncte procentuale a popularității lui Trump în rândul britanicilor. Cea mai pronunțată din ultimii cinci ani.

10. A slăbit alianța NATO.

Atacurile înalților oficiali ai lui Trump asupra europenilor — «patetici» și «paraziți», a ajuns să spună secretarul Apărării, Pete Hegseth, într-un chat — au rupt blocul geopolitic occidental, grupat în jurul NATO. Impulsul lui Trump de a reactiva relația americană cu Rusia, recunoscându-i statutul de putere, i-a făcut pe cei considerați aliați în urmă cu doar câteva luni să se retragă. Procentul britanicilor dispuși să folosească «forțe militare» pentru a ajuta SUA în fața unui ipotetic atac rusesc a scăzut de la 58% la 42%. În toate țările chestionate, voința de a ajuta SUA a slăbit în comparație cu răspunsurile de anul trecut.