Când a ajuns la universitate, Hannah Blass (29 de ani, Calgary, Canada) a avut în mâini primul ei card de credit.

Moda o fascina de când, adolescentă fiind, își cheltuia alocația pe haine second-hand, iar acum putea să se îmbrace exact așa cum visa: “Descărcarea de dopamină la ‘colecționarea’ de articole vestimentare pentru a construi un stil aspirațional (care părea mereu de neatins) era extrem de satisfăcătoare”, povestește ea pentru S Moda. “Cumpărăturile îmi dădeau un impuls emoțional momentan și îmi era aproape imposibil să rezist cumpărăturilor impulsive de teamă să nu pierd ocazia de a obține ceva”.

Însă, bucuria se evapora repede: deși avea două locuri de muncă de 60 de ore pe săptămână, nu reușea să-și acopere cheltuielile. “Acea senzație [de euforie] era temporară, deoarece vina și stresul datoriilor și dezordinea apăreau mereu după fiecare achiziție”. Hannah a ajuns cu o datorie de 50.000 de dolari canadieni (peste 33.000 de euro la schimb) și o dependență de cumpărături greu de depășit. Astăzi are propria afacere cu care ajută alte persoane să gestioneze dependența de cumpărături de modă și un profil pe Instagram (@thestyleaudit) unde oferă sfaturi pentru a evita să cadă în capcana cumpărăturilor compulsive.

Ceea ce nu știe Hannah este ce s-ar fi întâmplat cu ea dacă, în anii în care a durat dependența ei, ar fi avut opțiunea Buy Now, Pay Later (Cumpără acum și plătește mai târziu), un subiect pentru care multe alte femei o contactează astăzi.

“Mă bucur că aceste sisteme nu existau când aveam 20 de ani, deoarece sunt sigură că aș fi căzut în ele. Cred că sunt extrem de prădătoare, în special pentru tinerii care poate nu au încă un card de credit sau nu înțeleg bine implicațiile îndatorării”. Tot mai multe femei îi povestesc experiențele lor. Natalia de Santiago, scriitoare, specialistă în educație financiară și antreprenor explică în ce constau exact acest tip de achiziții. “Planurile BNPL (cumpără acum și plătește mai târziu) sunt, în esență, o formă de credit de consum care îți permite să cumperi un articol sau serviciu în momentul respectiv și să-l plătești în mai multe rate, ceea ce înseamnă că, atunci când folosim acest tip de finanțare, ne îndatorăm și, ca în cazul oricărei datorii, implică întotdeauna un risc, mai ales dacă, din anumite motive, nu putem face față acestor plăți”, explică ea pentru S Moda.

Potrivit publicației Cinco Días, în articolul „Boom-ul datoriei fantomă al serviciilor de amânare a plății”, de la pandemie, această metodă de plată i-a captivat pe millennials și generația Z, care trăiesc de la un salariu la altul și pentru care este mai ușor să plătească o parte dintr-un lucru decât totul dintr-o dată.

Conform datelor oferite de companie pentru S Moda, de când Klarna a ajuns în Spania, are 1,5 milioane de consumatori activi în țara noastră (85 de milioane în întreaga lume, cu peste 2,5 milioane de tranzacții pe zi la nivel global). În țara noastră, o găsești pe aproape orice ecran de plată, în peste 13.500 de magazine afiliate, de la Zara la MediaMarkt, Amazon, Lidl, Iberia sau Loewe, pentru a cita diferite sectoare. Fenomenul pare de neoprit. Este prevăzut ca ratele “plătește acum și cumpără mai târziu” să crească în Spania cu 39% în cinci ani, conform consultanței World Play.

Alexandre Fernandes, directorul Klarna în Spania și Portugalia, citează contextul economic recent și creșterea comerțului electronic pentru a explica fenomenul.

“Popularitatea Klarna se datorează parțial abordării sale inovatoare de a oferi opțiuni de plată flexibile, care contrastează cu dobânzile ridicate ale creditelor de consum din Spania, care depășesc 7%, și cu cardurile de credit convenționale. Această alternativă a fost bine primită de consumatori și comercianți, oferind o experiență de cumpărare mai fluidă”, argumentează el.

În Spania, Klarna oferă trei tipuri de metode de plată: plata integrală (care permite consumatorilor să plătească imediat pentru achizițiile lor, cu avantajul că datele lor de plată sunt deja înregistrate în Klarna și pot urmări toate comenzile lor din aplicația Klarna); plata în 3 rate (cea mai populară, în care plata este împărțită în trei rate egale fără dobândă.

Prima treime din sumă se plătește în ziua achiziției; a doua, la 30 de zile după; și a treia, la 60 de zile); și, plata în 30 de zile (care permite consumatorilor să plătească pentru achizițiile lor la 30 de zile după achiziția efectivă, ceea ce poate duce la situația în care cineva iese dintr-un magazin cu un articol fără să fi plătit pentru el).

Cumpără acum și cheltuie mai mult?

Multe voci sugerează că problema cu acest tip de plăți este că devine extrem de ușor să cheltuiești mai mult. “Până la urmă, aceste sisteme sunt împrumuturi și nu ar trebui să ne îndatorăm niciodată pentru a cumpăra haine sau a face cumpărături inutile. Acum le oferă chiar și în magazinele fizice, iar multe dintre urmăritoarele mele mi-au spus că au pierdut noțiunea despre cât datorau. Orice face ca cheltuirea banilor să pară ‘bani falși’ este ceva de care m-aș feri acum”, spune Hannah Blass.

Primele alarme sună: o investigație a Imperial College Business School spune că abilitatea de a utiliza platforme precum Klarna, Clearpay sau multe altele, crește cu 10% suma pe care o cheltuiesc clienții și “crește, de asemenea, disponibilitatea clienților de a cumpăra un produs, deoarece probabilitatea ca cumpărătorii să cumpere un articol crește cu nouă puncte procentuale”.

Senzația este că nu cheltuie bani, în timp ce o fac. Mai multe studii, publicate de The New York Times, Business Insider sau Forbes, arată că generațiile millennial și Z cheltuie efectiv excesiv și chiar încep să se îndatoreze folosind sistemul “cumpără acum și plătește mai târziu” pentru achizițiile lor de modă, frumusețe și divertisment. “În timp ce încurajează supraîndatorarea, pot promova o datorie invizibilă”, publică Andrés Valdés López.

O altă analiză, publicată în Fashion United, se întreabă dacă “buy now, pay later” este noua criză financiară pentru millennial, și sunt unii care au ajuns să compare aceste generații și dependența lor de aceste metode de plată cu “echivalentul generațional al crizei ipotecilor cu risc ridicat”.

“Este o comparație puțin extremă, deoarece impactul crizei ipotecilor subprime a fost enorm atât la nivel personal, cât și sistemic (în întregul sistem financiar), dar ceea ce este sigur este că în țări precum SUA am văzut deja că excesul de datorii de consum poate duce oamenii la probleme financiare foarte serioase și chiar la faliment și poate avea consecințe grave pe termen lung”, nuanțează Natalia de Santiago.

Dacă am avea o educație mai bună despre finanțe, susțin experții, poate că nu ne-am confrunta cu această problemă.

“Toți tinerii (și adulții) au nevoie de o formare financiară de bază înainte de a intra pe piața muncii, care ar trebui să acopere principalele domenii ale finanțelor personale, cum ar fi economisirea, planificarea, gestionarea datoriilor etc. Dar, din păcate, această formare nu se predă în școli, astfel încât, conform sondajelor și raportului PISA, cunoștințele financiare ale tinerilor noștri sunt clar deficitare”, se lamentează Natalia de Santiago.

Alexandre Fernandes afirmă că Klarna nu a detectat acest lucru în Spania.

“Rata noastră de neplată este mai mică de 1%, ceea ce înseamnă că peste 99% dintre consumatori returnează banii pe care îi împrumutăm la timp, demonstrând o utilizare responsabilă a “cumpără acum și plătește mai târziu” și subliniază că, în comparație cu alte opțiuni, soldul mediu restant al utilizatorilor Klarna la nivel global este de aproximativ 100€ (153€ în Spania în medie, conform confirmării companiei pentru această revistă), “o sumă mult mai ușor de gestionat și semnificativ mai mică decât datoriile derivate din utilizarea cardurilor de credit și a creditelor de consum”, explică el pentru S Moda.

Ce se întâmplă dacă nu plătești la timp?

“Dacă nu plătești facturile la timp, ți se pot aplica penalități și dobânzi suplimentare de întârziere, care pot face ca datoria noastră să crească din ce în ce mai mult, ca un bulgăre de zăpadă, și ca acele lucruri pe care urma să le plătim în rate confortabile să ne coste foarte scump până la urmă”, explică Natalia de Santiago despre acest tip de sisteme. “Intrarea într-o listă de rău-platnici te poate afecta în multe feluri, cum ar fi, de exemplu, la cererea unui credit ipotecar sau a unui credit pentru a cumpăra o mașină, contractarea unui card de credit și alte produse bancare și, chiar, pentru a închiria o casă. În plus, de multe ori obținerea eliminării numelui tău de pe aceste liste nu este atât de ușoară și ne poate lua mult timp și demersuri complicate”.

Și adaugă: “Aceste platforme au, practic, două moduri principale de a genera venituri. Pe de o parte, percepând un comision pentru fiecare tranzacție magazinelor care oferă această metodă de plată și, pe de altă parte, din dobânzile și penalitățile pe care le percep consumatorilor care le utilizează dacă, de exemplu, aleg un plan de plată care implică dobânzi asociate sau dacă, din anumite motive, întârzie cu plata uneia dintre rate. Este important să ne informăm bine despre ce dobânzi ni se vor percepe, deoarece uneori s-ar putea să nu ne perceapă dobânzi la început, dar apoi, după o perioadă, rata dobânzii poate crește destul de mult, așa cum se întâmplă cu multe carduri de credit”.

De la Klarna, consideră important “ca consumatorii să recunoască responsabilitatea asociată cu alegerea acestei metode de plată. De aceea, prioritizăm transparența și evaluăm dacă se acordă sau nu împrumutul cu fiecare achiziție”, adaugă Alexandre Fernandes. “De fiecare dată când un client efectuează o tranzacție utilizând Klarna, reevaluăm capacitatea sa de plată. Analizăm sute de variabile, astfel încât accesul la plățile noastre flexibile nu este garantat, nici măcar pentru utilizatorii care au plătit deja cu Klarna în trecut. Plata în 3 rate fără dobândă de la Klarna implică faptul că o treime din totalul achiziției se plătește în momentul achiziției, lăsând doar două treimi de achitat mai târziu, reducând astfel riscul de neplată”.

Efectiv, Klarna poate determina dacă un utilizator are datorii restante sau plăți neefectuate cu alte platforme de plată în rate sau credit în Spania. Acest lucru se realizează utilizând date de la agenții de credit externe care oferă informații despre profilul de credit al unui consumator, inclusiv datorii existente sau neplătiți. Această evaluare a riscului de credit la fiecare achiziție, asigură ei, reduce riscul de neplată, pe care îl cifrează la mai puțin de 1%. Aplicația se ocupă de a reaminti utilizatorilor săi când și cât trebuie să plătească: la finalizarea achiziției, se afișează clar un calendar de plăți pentru ca aceștia să știe când vor fi taxați, cu plăți automate efectuate până la plata soldului restant. De asemenea, trimit e-mailuri și memento-uri prin intermediul aplicației pentru ca utilizatorii să fie la curent cu soldul și calendarul lor de plăți. “Și, dacă un consumator spaniol întârzie cu plățile sale, Klarna va aplica taxe în funcție de valoarea achiziției. Aceste taxe există pentru a sublinia necesitatea de a plăti la timp și pentru a compensa eforturile administrative datorate gestionării plăților întârziate”, explică de la companie.

“Negociem acorduri individuale cu magazinele afiliate, dar rata noastră de venit a fost de 2,56%, după cum puteți vedea în ultimele noastre rezultate publicate (Pagina 2). Această cifră include alte venituri care nu provin din comisioanele legate de metodele noastre de plată. Rata de venit se calculează ca un procent din valoarea brută a mărfii, astfel încât reprezintă cât ‘recuperăm’ din fiecare tranzacție”, explică de la Klarna pentru S Moda.

Cine cumpără acum și plătește mai târziu?

Când Klarna a ajuns pe piața spaniolă, plățile sale flexibile au devenit rapid populare printre entuziaștii modei, explică de la companie. Primele care au cunoscut sistemul au fost femeile și generațiile între 25 și 44 de ani, deși odată cu extinderea în alte sectoare precum frumusețea, sporturile, călătoriile și electronicele, profilul se extinde.

“Cumpărarea anumitor lucruri pe credit poate avea sens, atunci când vine vorba de cumpărarea de obiecte pe care le vom folosi mult timp, cum ar fi, de exemplu, un electrocasnic. Problema este că acum ne este făcut atât de ușor încât ajungem să-l folosim pentru a cumpăra lucruri de consum rapid, cum ar fi produse de înfrumusețare sau haine, și riscăm să ne instalăm într-un ritm de viață pe care nu ni-l putem permite cu adevărat”, insistă Natalia de Santiago.

Pe credit, dar “cool”

“Democratizarea finanțelor prin intermediul rețelelor sociale are multe aspecte pozitive, dar implică și pericole deoarece, așa cum spui, ne face să ne familiarizăm foarte repede și să pierdem teama de practici care, așa cum am menționat, pot avea consecințe și promova obiceiuri negative pentru sănătatea ta financiară”, comentează Natalia de Santiago, în fața “fenomenului Klarna” care abundă pe TikTok, cu o cantitate inepuizabilă de videoclipuri care romantizează nu doar acest tip de plăți, ci și faptul de a fi în numere roșii.

“La fel ca multe alte companii și entități publice, cum ar fi Banca Spaniei, Klarna utilizează rețelele sociale pentru a se conecta în mod autentic cu publicul său. Potrivit unui raport recent al Klarna în Spania, 56,5% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 40 de ani accesează YouTube pentru a obține sfaturi de economisire, în timp ce 47,8% caută acest tip de conținut pe Instagram, ceea ce demonstrează relevanța utilizării acestor canale. Influencerii joacă un rol fundamental în strategia de marketing a Klarna, generând interes și educând urmăritorii lor despre produsele pe care le propun. Participă la campanii care arată cum Klarna poate fi integrată în viața noastră de zi cu zi, consolidând în același timp utilizarea responsabilă a acestor platforme printre urmăritorii lor. Pe lângă faptul că suntem extrem de atenți cu regulile noastre, aprobăm tot conținutul publicat pentru a ne asigura că sunt transmise mesaje responsabile”, explică de la Klarna pentru SModa.

Women Wear Daily a detectat “estetizarea” acestui tip de aplicații: platformele de plată precum Klarna și Afterpay devin actori ai industriei, site-uri de descoperire a modei și frumuseții și oportunități de marketing pentru mărci. De asemenea, vorbesc despre cerințele și dorințele millennials și Generației Z.

“Aceste site-uri oferă imagini elegante, campanii și conținut de marketing, angajează ambasadori celebri și interacționează activ cu consumatorii, oferindu-le posibilitatea de a selecta căutări și liste de dorințe, de a descoperi mărci noi, de a urmări tendințe și de a distribui plățile, fără dobândă, pe parcursul săptămânilor sau lunilor, sau de a testa articolele înainte de a le cumpăra”, descriu ei. Astfel, platformele de plată s-au transformat în platforme de cumpărături online, cu o orientare editorială, un punct de vedere, rapoarte de tendințe globale și oferte de produse care se extind dincolo de modă către casă, tehnologie, frumusețe și divertisment. “Făcând acest lucru, construiesc comunități și devin surse de încredere de informații pentru un grup demografic care în cinci sau zece ani va reprezenta jumătate din forța de muncă și jumătate din venitul disponibil”, subliniază ei.

Cum să știi dacă este o idee bună să finanțezi o achiziție

“Cu adevărat, ar trebui să ne îndatorăm doar pentru a cumpăra lucruri care ne ajută să creștem sau pentru că ne sporesc averea, ca atunci când cumpărăm o casă, sau pentru că ne vor permite să câștigăm mai mulți bani, ca, de exemplu, pentru a finanța studii care ne vor permite să accesăm un loc de muncă mai bun. Cazul limită ar fi cumpărături mari, cum ar fi un electrocasnic sau o mașină care pot fi finanțate deoarece ne vor dura mulți ani. Pentru alte tipuri de lucruri, idealul este să economisim mai întâi și să cheltuim după aceea. Ceea ce trebuie să urmărim întotdeauna este ca ratele împrumuturilor tale (inclusiv toate plățile amânate pe carduri de credit sau sisteme de cumpărare acum și plătește mai târziu) să nu depășească niciodată 10-15% din veniturile tale nete pentru a nu intra în niveluri de datorie care ar putea deveni periculoase”, recomandă Natalia de Santiago.