Trimisul special al Statelor Unite pentru Ucraina, Keith Kellogg, compara țara invadată cu un catâr încăpățânat joia trecută. Suspendarea americană a ajutorului militar și de informații este “ca și cum ai lovi un catâr cu un băț în bot”, explica el într-o discuție la centrul de analiză Consiliul pentru Relații Externe, în Washington. “Le-am captat atenția”, a opinat generalul retras, potrivit căruia Kievul “și-a câștigat” această pedeapsă.

Bățul, se pare, a atins obiectivul pe care Washington, principalul furnizor de asistență pentru ca Kievul să se poată apăra de agresiunea Rusiei, îl dorea: să așeze Ucraina la masa negocierilor pentru a discuta despre o încetare a focului și un viitor acord de pace cu Moscova. Săptămâna aceasta, secretarul de stat, Marco Rubio, și consilierul pentru Securitate Națională de la Casa Albă, Mike Waltz, se vor întâlni cu o delegație ucraineană în orașul de coastă Jeddah, în Arabia Saudită, după ce președintele Ucrainei, Volodímir Zelenski, s-a întâlnit la Riad cu prințul moștenitor saudit, Mohamed Bin Salmán, luni. Va fi primul contact față în față de la cearta televizată a președintelui american, Donald Trump, și a numărului său doi, J.D. Vance, cu liderul ucrainean în Biroul Oval pe 28 februarie.

Misiunea ucraineană va fi condusă, după cum a anunțat Zelenski, de Andrii Yermak, mâna sa dreaptă, și va include prezența miniștrilor de Externe și al Apărării, Andrii Sibiga și Rustem Umerov. Ziarul Pravda a informat că va fi prezentă și viceprim-ministra Iuliia Sviridenko, deși Zelenski nu i-a dat numele. Sviridenko a fost esențială în negocierile acordului pentru exploatarea comună cu EE. UU. a mineralelor ucrainene, care a rămas nesemnat de la cearta de la Casa Albă.

Este o întâlnire decisivă. De ea depind următorii pași în conflict și, odată cu ei, chestiuni atât de importante precum relația transatlantică, unde războiul din Ucraina agravează pe zi ce trece ruptura dintre EE. UU. și partenerii săi europeni. Zelenski a subliniat sâmbătă că dialogul din Arabia Saudită cu EE. UU. se va concentra “pe încercarea de a ajunge la un acord asupra deciziilor necesare și a pașilor” pentru a pune capăt războiului. “Ucraina a căutat pacea din primul secundă a acestui război. Există propuneri realiste pe masă. Cheia este să ne mișcăm rapid și cu eficiență”, a subliniat liderul ucrainean.

La întâlnire vor trebui lăsate deoparte resentimentele acumulate în relația dintre cele două țări. Se va aborda dacă se va relua, și în ce condiții, asistența militară suspendată. Se va discuta, de asemenea, acordul privind mineralele, pe care Trump a indicat că vrea să îl reia. Convenția pentru exploatarea comună a 50% din mineralele, petrolul și gazele ucrainene este una dintre cerințele pe care liderul republican le-a prezentat pentru a vorbi despre continuarea asistenței americane pentru Kiev.

Mai presus de toate, în această întâlnire, EE. UU. va trebui să pună pe masă ce tip de pace în Ucraina își dorește. Să lase clar dacă dorește o soluție rapidă și cu orice preț, în care Kievul trebuie să cedeze în tot și Kremlinul în nimic: pierderea de teritorii, renunțarea definitivă la integrarea ucraineană în NATO, demisia unui Zelenski pe care republicanul îl detestă personal și o protecție redusă sau nulă împotriva unei posibile repetări a agresiunii ruse odată ce Moscova și-a refăcut forțele. Este ceva ce aliații nu consideră că poate fi exclus, având în vedere virajul pro-rus al lui Trump în politica externă americană și admiterea sa, vinerea trecută, că îi este mai ușor să se înțeleagă cu Rusia decât cu presupusul aliat. Duminică, într-un interviu difuzat pe canalul de televiziune Fox Business, republicanul arunca un nou duș rece asupra așteptărilor Kievului: “Ucraina ar putea să nu supraviețuiască, în orice caz”.

În intervenția sa la centrul de analiză, Kellogg asigura că propunerea de pace eșuată abordată în martie 2022 la Istanbul nu este cadrul pentru un acord pe care Washingtonul îl are în vedere. Dar este “un punct de plecare, cel puțin”. Acel plan obliga Ucraina să renunțe la NATO, să transforme rusa într-o limbă oficială și să limiteze dimensiunea forțelor sale armate, ceea ce i-ar împiedica să oprească viitoarele tentative de invazie. A fost abandonat în grabă după masacrul rusesc al civililor ucraineni din Irpin.

Ar putea fi, de asemenea, că Trump are în vedere ceva mai echilibrat, care să nu presupună o capitulare necondiționată a Ucrainei și să arunce la gunoi sacrificiile a trei ani de război. Președintele american asigură că nu este de partea rusă, dar nici de cea ucraineană. Vineri, a surprins lansând pe rețelele sociale o amenințare cu noi sancțiuni “de mare anvergură” și tarife vamale împotriva Rusiei dacă această țară nu acceptă să se așeze la masa negocierilor. A fost primul său mesaj critic la adresa Moscovei în public de când luna trecută a vorbit la telefon cu liderul rus, Vladímir Putin, într-o conversație care a deschis începutul procesului de dezghețare între cele două guverne și a început să pună în mișcare roțile pentru o negociere de pace în Ucraina. Dar, după grandilocvența enunțului său, amenințarea a fost destul de relativă: Moscova este deja obiectul sancțiunilor, iar schimbul comercial dintre cele două țări este minuscul.

Și Trump a făcut aluzie în textul său la ceva ce Ucraina contestă, dar pe care el insistă iar și iar, în general pentru a susține tezele Moscovei și pentru a se asigura că Kremlinul are de câștigat: că Rusia “măcelărește” țara invadată pe câmpul de luptă.

Pus între ciocan și nicovală, Zelenski, care luna trecută a refuzat să semneze acordul economic cu EE. UU. pentru că nu voia să ipotecheze “zece generații de ucraineni” și care a venit la Washington pentru a cere garanții de securitate, a trebuit să cedeze în fața lui Trump. În discursul său în fața celor două camere ale Congresului marți trecută, Trump a anunțat că a primit o scrisoare de la omologul său în care se declara “dispus să se așeze la masa negocierilor cât mai curând posibil”.

Zelenski și-a recuperat duminică într-un mesaj pe rețelele sale sociale reclamația sa fundamentală pentru Casa Albă și restul aliaților, ca aceștia să-i asigure resurse pentru a se apăra și pentru a descuraja Rusia să atace din nou în cazul în care se convine asupra unui sfârșit al ostilităților. “Avem nevoie de o pace justă și durabilă. O pace cu garanții reale de securitate”, a afirmat el. Trump a refuzat până acum să abordeze această chestiune și îi cere lui Zelenski să accepte o încetare a focului, chiar dacă nu are aceste garanții de apărare.

Dovada amenințării ruse și a lipsei sale de predispoziție spre pace, a subliniat șeful statului ucrainean, sunt bombardamentele intense periodice pe care le-a suferit țara sa în ultima săptămână, în care invadatorul a tras asupra teritoriului ucrainean 80 de rachete cu rază lungă de acțiune, 1.200 de bombe aeriene ghidate și 870 de drone bombă cu rază lungă de acțiune.

De când Trump a sporit presiunea asupra lui Zelenski, acuzându-l că sabotează un potențial acord de pace — spre deosebire de Vladímir Putin, care își dorește acest lucru, potrivit președintelui american —, liderul ucrainean nu pierde ocazia de a sublinia că vrea să negocieze sfârșitul războiului. Chiar a afirmat săptămâna trecută că procesul de pace trebuie să fie “sub conducerea puternică a președintelui Trump”.

Președintele american se declară optimist. “Cred că ceea ce se va întâmpla este că Ucraina va dori să încheie un acord, pentru că nu cred că are de ales”, a arătat el în declarații pentru presă joi. Sau, după similitudinea lui Kellogg: dacă catârul se arată din nou încăpățânat, poate primi un alt băț în bot.