În câteva cuvinte
Intrarea în vigoare a tarifelor lui Trump pentru aluminiu și oțel aduce incertitudine pe piețele internaționale. Canada și Mexic sunt principalii afectați, dar există un potențial impact și asupra altor țări, inclusiv România, care ar putea resimți efectele modificărilor din lanțurile de aprovizionare și a creșterii prețurilor.
În cele 50 de zile de când Donald Trump este la putere, un lucru a devenit clar: amenințările sale, în special cele legate de tarife, nu sunt întotdeauna respectate.
Însă, de data aceasta, impunerea de taxe de 25% la importurile de aluminiu și oțel a intrat în vigoare marți, după miezul nopții, ora Washingtonului. Nu este clar cât timp va dura această măsură și dacă negocierile intense ale vecinilor și principalilor parteneri comerciali, Mexic și Canada, vor reuși să o inverseze sau cel puțin să amâne o măsură care va afecta aproximativ 150 de miliarde de dolari în produse de consum importate, conform Bloomberg.
Această intrare în vigoare a avut loc la finalul unei zile haotice la Casa Albă. Marți a început cu promisiunea că președintele american intenționează să dubleze tarifele la aluminiu și oțel anunțate, dar numai pentru Canada, ca represalii la anunțul din ziua precedentă că provincia Ontario a decis să crească cu 25% prețul energiei electrice pe care o vinde statelor Michigan, Minnesota și New York. Măsura agresivă a lui Trump a dus la o retragere a Ontario și, de asemenea, la confirmarea revenirii la planul inițial, și anume că și Canada se va confrunta cu un tarif de 25%, același procent ca și restul țărilor.
Însă Canada nu este orice țară. Nu doar din cauza legăturilor economice și sociale puternice care o leagă de Statele Unite și care acum se destramă din cauza aspirațiilor de anexare ale noului locatar de la Casa Albă, care vrea să transforme vecinul în cel de-al 51-lea stat al Uniunii, ci și pentru că este cel mai mare exportator de oțel și aluminiu către Statele Unite. În ianuarie, cei mai mari cinci furnizori de oțel către Statele Unite au fost Canada (11,2 miliarde de dolari), urmată de Brazilia, Mexic, Coreea de Sud și Germania. În ceea ce privește aluminiul, lista este condusă din nou de Canada, urmată de Emiratele Arabe Unite, Rusia și China, la o distanță considerabilă.
Acțiunile tarifare imprevizibile ale lui Trump au provocat luni prăbușirea piețelor, de teama unei recesiuni în Statele Unite cauzată de politica comercială agresivă și volatilă a Casei Albe. A fost cea mai proastă zi a anului pentru burse, și din cauza incapacității președintelui american de a exclude clar, în două ocazii, posibilitatea ca țara să se îndrepte spre o recesiune.
Marți a început cu o ușoară tentativă de îmbunătățire, odată cu deschiderea sesiunii Wall Street, care a înregistrat luni o scădere de 2,7% a indicelui S&P 500, cel mai reprezentativ din Statele Unite. Deși în primele momente ale sesiunii acesta înregistra câștiguri, represaliile asupra Canadei au întors piața. Nici măcar retragerea lui Trump nu a reușit să schimbe starea de spirit a investitorilor. Nasdaq, axat pe tehnologie, a încercat în timpul dimineții să scape de cifrele roșii, dar a încheiat ziua cu o ușoară pierdere de 0,18%. Dow Jones, mai tradițional, a pierdut 1,1%, iar S&P 500, 0,76%.
Toți ochii vor fi ațintiți din nou miercuri asupra comportamentului piețelor, acum că tarifele pentru oțel și aluminiu, pe care Trump le-a semnat prin decret pe 13 februarie, au intrat în vigoare. Nu sunt singurele tarife ale furiei izolaționiste a noii administrații americane care sunt deja în vigoare: războiul comercial cu China s-a intensificat în urmă cu câteva săptămâni odată cu impunerea unui tarif de 10% la importurile din gigantul asiatic, care a răspuns cu taxe reciproce.
Amenințarea tarifară a SUA asupra exporturilor de oțel și aluminiu nu este nouă pentru Mexic și Canada. În iunie 2018, în timpul primului său mandat, republicanul a impus un tarif între 10% și 25% asupra acestor materii prime. Deși aceste tarife au fost în vigoare doar un an și apoi au fost eliminate, în iulie anul trecut Administrația Biden a repus în vizor aceste materii prime strategice în fața unei creșteri neobișnuite a transporturilor și a presupunerii că țara latino-americană era folosită de China ca o cale de acces către Statele Unite. Atunci, Guvernul american a înăsprit cerințele de schimb comercial, cerând companiilor ca, dacă doreau să evite plata unui impozit, trebuiau să demonstreze că oțelul exportat era topit și turnat în America de Nord.
Acum, măsura controversată se bazează pe deficitul comercial al Statelor Unite în acest sector. Cu toate acestea, în cazul Mexicului, această justificare nu se aplică, deoarece balanța este excedentară în favoarea SUA, cu peste 6.800 de milioane de dolari, conform cifrelor oficiale. Cu aceste cifre, secretarul Economiei mexicane, Marcelo Ebrard, a susținut că impunerea de tarife „este nedreaptă”. Pentru a încerca să oprească această problemă, Economia a început să aplice de câteva săptămâni propriile tarife asupra oțelului chinezesc și a început investigații comerciale pentru a determina dacă barele de aluminiu și oțel laminat provenite din China sunt vândute la prețuri de dumping sub prețul pieței din țară.
Acțiunilor contra cronometru întreprinse de Guvernul mexican s-a adăugat respingerea unanimă a industriei siderurgice mexicane, care a susținut că acest zid tarifar va pune în pericol 75% din exporturile de oțel mexican, evaluate la 2.100 de milioane de dolari, precum și investițiile și locurile de muncă a mii de persoane din sector. „Dacă nu se obține excluderea oțelului mexican din această măsură, va fi necesar să se aplice represalii reciproce asupra produselor siderurgice americane”, au solicitat într-o scrisoare.
Caracterul eratic și intempestiv al lui Trump complică prognozele, cu toate acestea, Institutul Mexican pentru Competitivitate (Imco) a calculat că exporturile afectate de aceste noi tarife vor depăși 29.000 de milioane de dolari. În analiza sa, indică faptul că impunerea de tarife asupra produselor luate în considerare va afecta 4,7% din totalul exporturilor mexicane, deoarece sunt incluse bunuri esențiale pentru sectorul auto, pentru produsele electronice și electrocasnice. „Includerea pieselor și accesoriilor de vehicule în aceste măsuri afectează direct sectorul auto, unul dintre principalele sectoare exportatoare ale țării”, se menționează în documentul asociației.
Printre produsele cele mai afectate de aceste taxe se numără foile de oțel, utilizate pe scară largă în construcții și industria auto. De asemenea, țevile de oțel, necesare pentru industria petrolieră și de construcții. De asemenea, se preconizează o creștere a prețurilor la comenzile de structuri metalice și bare de oțel, materii prime utilizate în fabricarea de mașini și componente industriale. Statul Nuevo León exportă 36% din totalul de oțel și aluminiu către piața americană, urmat de Coahuila cu 13%, Baja California cu 8,6% și Tamaulipas cu 7,9%. De cealaltă parte a râului Bravo, cererea de oțel mexican se concentrează în Texas, Illinois și California.
Dacă în prima Administrație Trump s-au acordat excepții principalilor furnizori de oțel și aluminiu, inclusiv partenerilor săi comerciali Canada și Mexic, de data aceasta nu au existat excepții. Cu toate acestea, reprezentanții sectorului siderurgic mexican încă au speranța că, așa cum s-a reușit evitarea tarifului generalizat de 25% în zilele trecute, Guvernul mexican poate negocia ulterior, și sub protecția TMEC, un tratament diferențiat.
