În câteva cuvinte
Propunerea legislativă privind delegarea competențelor în domeniul imigrației către Catalonia trece de primul filtru al Congresului spaniol, în ciuda opoziției unor partide. Decizia se bazează pe precedente legislative și pe interpretarea Constituției, însă dezbaterea aprinsă prefigurează un parcurs legislativ complex.
Acordul dintre PSOE și Junts privind delegarea competențelor în materie de imigrație către Catalonia
Acordul dintre PSOE și Junts pentru a delega competențe în materie de imigrație către Catalonia se confruntă cu obstacole, precum respingerea din partea Podemos și diviziunile pe care le provoacă în Sumar. Cu toate acestea, primul pas pare asigurat. Mesa Congresului, cu majoritate PSOE și Sumar, intenționează să admită marți propunerea de lege, conform surselor din Camera inferioară. Aceste surse subliniază că blocarea dezbaterii ar încălca linia urmată până acum în cazul legilor de delegare și transfer de competențe, uneori cu impact asupra aspectelor cheie pentru integritatea statului.
Vox, similar cu PP, consideră că norma socialiștilor este neconstituțională și a anunțat că a înregistrat o sesizare la Congres pentru ca Mesa să nu admită propunerea spre dezbatere, argumentând că imigrația este o competență non-delegabilă. Cu toate acestea, sursele consultate indică faptul că legea va fi admisă și va trece de primul filtru al Congresului. Precedentele de admitere a normelor similare sunt clare, astfel încât este posibil să nu fie necesar nici măcar un raport juridic. Articolul 150.2 din Constituție permite explicit transferul sau delegarea competențelor către comunități prin lege organică.
Majoritatea membrilor Mesei invocă numeroase cazuri pentru a susține decizia de a permite dezbaterea legii. Acest lucru nu implică aprobarea, care depinde de poziția finală a grupurilor, ci doar că va fi studiată și dezbătută în plen. Argumentul principal este că “nu s-a refuzat niciodată” tramitarea “niciunei propuneri de lege pentru că ar încălca presupusa împărțire a competențelor stabilită în Constituție”. Dimpotrivă, există numeroase precedente în sens contrar.
Un exemplu relevant este admiterea, în timpul primei legislaturi a lui José María Aznar (1996-2000), a unei legi care transfera competențe de trafic și circulație a vehiculelor cu motor către Catalonia, ca urmare a unui acord între Ministerul de Interne și Generalitat. Această lege a fost nu doar admisă spre dezbatere, ci și aprobată, deși aceste competențe figurează printre cele exclusive ale statului în articolul 149 din Constituție.
În legislatura următoare, cu majoritate absolută a lui Aznar, Mesa a admis o propunere de lege de transfer către Generalitat a competențelor de autorizare a convocării de referendumuri, o chestiune pe care Constituția o rezervă Regelui, la propunerea președintelui Guvernului și cu autorizarea prealabilă a Congresului. Acest precedent este de importanță maximă, deoarece o Mesa cu majoritate absolută a PP a admis o propunere de lege a Parlamentului care acorda Cataloniei competența de a autoriza referendumuri. Cu greu se poate găsi o chestiune care să afecteze mai direct suveranitatea statului.
În timpul majorității absolute a lui Aznar, Mesa a admis și o lege pentru a transfera Cataloniei serviciile meteorologice, o altă competență exclusivă a statului. Din nou, nu era vorba de o “delegare”, ca acum cu imigrația, ci de un “transfer”. Și de această dată, inițiativa a fost respinsă ulterior.
O altă inițiativă admisă în timpul majorității absolute a lui Aznar a fost cea de transfer a competențelor statale privind aeroporturile și traficul aerian către Galicia, ulterior respinsă la vot. Acea normă, susținută de BNG, afecta o chestiune, frontierele aeroportuare, legată de “suveranitatea statului”, și nu a fost respinsă admiterea sa.
În 2014, Mesa a admis două propuneri de lege pentru a delega către Generalitat autorizarea, convocarea și organizarea unui “referendum privind viitorul politic al Cataloniei”, una din partea Parlamentului și alta din partea grupurilor naționaliste și de stânga. În zorii procesului de independență, când se vorbea deja deschis despre organizarea unui sondaj privind independența Cataloniei, Mesa admitea inițiative legislative care delegau Generalitatului posibilitatea de a organiza referendumuri. În total, au fost peste patruzeci de propuneri de lege, prezentate de diferite grupuri sau parlamente, care “aveau ca scop transferul sau delegarea competențelor statului” și care au fost admise spre dezbatere.
