Urgența reînarmării este acum o realitate

Uniunea Europeană a convenit joi să avanseze cu un plan amplu de reînarmare în fața amenințării ruse și pentru a continua sprijinirea Ucrainei. Într-un moment geopolitic tulburător și în plin dezacord cu Statele Unite ale lui Donald Trump, cu poziții mai radicale și mai apropiate de președintele republican în cadrul familiei europene, cei Douăzeci și șapte au îmbrățișat la un summit la Bruxelles propunerile Executivului comunitar de a mobiliza până la 800 de miliarde de euro pentru a extinde cheltuielile militare – cheltuieli ce vor fi suportate, în mare parte, din bugetele naționale. Planul, care oferă statelor membre împrumuturi cu datorie comună pentru achiziții comune de material militar și proiecte paneuropene, precum și posibilitatea de a se îndatora fără penalizări, este doar începutul. Într-o altă demonstrație a schimbării vremurilor, liderii au cerut mai multe măsuri și mai multă flexibilitate pentru îndatorare. Chiar și Germania, odinioară un „șoim” fiscal, a îmbrățișat ideea de a crește cheltuielile pentru reînarmare. Intenția de a extinde cheltuielile pentru apărare este comună în întreaga UE. Dar planul amplu de sprijin al Uniunii pentru Ucraina s-a lovit din nou de nota discordantă a clubului comunitar, național-populistul Viktor Orbán. Prim-ministrul ungar s-a opus programului amplu al blocului de a proteja țara invadată de Rusia și de a crea o arhitectură de securitate care ar putea oferi chiar și misiuni civile și militare, în cadrul politicii sale de securitate și apărare comună. Cu refuzul lui Orbán, care nu afectează planul european de reînarmare, dar afectează partea de sprijin direct pentru Ucraina, departe de a cădea în paralizie, celelalte 26 de state membre au convenit să continue sprijinirea Kievului și au deschis ușa pentru a trimite trupe pe teren, fie în cadrul „coaliției de voluntari” europene promovate de Regatul Unit și Franța, fie prin alianțe interguvernamentale (adică în afara domeniului de aplicare al Uniunii). Cu vetoul Ungariei, nu ar fi posibilă activarea niciunei misiuni europene de securitate comună, care necesită unanimitate, dar un grup de țări dispuse să aplice această măsură ar putea acționa în afara căilor obișnuite ale UE.

„Acesta este un moment existențial pentru Europa”, a proclamat șefa Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, la Bruxelles. „Europa se confruntă cu un pericol existențial și prezent și, prin urmare, trebuie să se poată proteja, apăra; la fel cum trebuie să punem Ucraina într-o poziție de forță”, a adăugat conservatoarea germană. „Ne aflăm într-un punct de importanță extremă pentru construirea securității europene”, a spus președintele Consiliului European, António Costa, care l-a primit pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care a participat la începutul reuniunii și a cerut liderilor europeni mai multă presiune asupra Rusiei și mai mult sprijin.

Liderii sunt de acord că momentul este crucial. Situația este critică în Ucraina, presată nu numai de invadatorul rus, ci și de Trump, care îl amenință pe Zelenski să ajungă la un acord la o masă de negocieri la care nu sunt prezenți nici Kievul, nici UE. În acest scenariu și în ciuda boicotului lui Orbán, europenii – din interiorul și din afara UE – avansează în proiectarea protecției pentru a proteja Ucraina de un nou atac rusesc după potențialul acord de pace, chiar și cu trupe pe teren.

Clubul comunitar face un pas istoric prin deschiderea ușii pentru a explora politica sa de securitate și apărare pentru a construi aceste garanții de securitate pentru Kiev. O politică care include, de exemplu, desfășurarea de misiuni civile și militare în Ucraina. Orbán, considerat de mulți drept „submarinul” Moscovei și calul troian al lui Trump în UE, se opune oricărui consens privind sprijinul pentru Ucraina. În urma unei intense coregrafii diplomatice, a fost posibilă includerea în planul de sprijin pentru Kiev a unui alt membru reticent, premierul slovac Robert Fico. Cheia a fost includerea promisiunii că vor fi studiate „soluții viabile” pentru tranzitul gazului rusesc prin Ucraina către Slovacia „chiar și cu reluarea sa”, conform proiectului de concluzii discutat de lideri și la care a avut acces Джерело новини. Amenințarea lui Trump de a retrage umbrela de securitate din Europa, îndoielile cu privire la angajamentul său față de NATO și tabloul geopolitic în fierbere i-au determinat pe cei Douăzeci și șapte să ia decizii cruciale cu privire la propria lor securitate și apărare la trei ani după ce autocratul rus a lansat invazia la scară largă asupra Ucrainei. Planul amplu de reînarmare pe care Von der Leyen l-a prezentat liderilor joi prevede împrumuturi cu datorie comună în valoare de 150 de miliarde de euro către statele membre, deschide dezbaterea privind alocarea către elemente legate de apărare a unei părți din bugetul pentru coeziune și activarea – într-o manieră coordonată pentru toate statele membre – a așa-numitei clauze de „scăpare” pentru ca îndatorarea în apărare să nu penalizeze pactul de stabilitate (regulile fiscale ale UE) timp de patru ani.

Acum, cancelarul german, Olaf Scholz, a ajuns să declare că acest permis, această „carte albă”, ar trebui să devină un fel de regulă de aur și că ar trebui să existe flexibilitate pe termen lung. Scholz este pe picior de plecare, dar se așteaptă ca conservatorul Friedrich Merz, care se profilează ca nou cancelar și care s-a întâlnit joi la Bruxelles cu conducerea europeană, să mențină această poziție. Alți lideri, precum grecul Kiriakos Mitsotakis, sau prim-ministrul leton, Evika Silina, și-au susținut propunerea. „Noi, țările baltice, suntem țări de primă linie și cheltuim mult pentru a ne apăra granițele”, a spus ea la sosirea la Consiliu. „Ne aflăm într-un punct de inflexiune astăzi, unde totul s-ar putea schimba și cred că se va schimba, în ceea ce privește angajamentul Europei față de înarmare, industria de apărare și dorința de a face față provocării pe care Rusia a prezentat-o lumii”, a remarcat premierul polonez, Donald Tusk.

„Nu cred că mai avem mult timp”, a insistat prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, la Bruxelles. „Trebuie să reînarmăm Europa și să cheltuim, să cheltuim, să cheltuim pe apărare. Acesta este cel mai important mesaj”, a spus ea.

„Este relevant faptul că Europa nu se subestimează, deoarece de-a lungul ultimilor șapte ani am demonstrat de multe ori, în situații foarte critice, precum urgența sanitară, că împreună am reușit să depășim cu mult toate aceste provocări”, a spus președintele spaniol, Pedro Sánchez. „Și pe aceasta o vom depăși, de asemenea. Sunt convins de asta. Cu o mai mare forță a Uniunii Europene în aspecte în care probabil am delegat anterior aceste responsabilități, cum ar fi securitatea și apărarea comună a întregii Uniuni Europene. Nu numai în estul Europei, ci și în sud”, a adăugat el la Bruxelles.