În câteva cuvinte
Eclipsa totală de Lună din 14 martie va oferi un spectacol vizual impresionant, transformând Luna într-un glob roșiatic. Deși în România va fi vizibilă doar parțial, fenomenul rămâne unul fascinant, rezultat al alinierii perfecte dintre Soare, Pământ și Lună. Culoarea roșie a Lunii este cauzată de dispersia luminii solare în atmosfera terestră, un efect similar celui care produce cerul albastru și apusurile portocalii.
Eclipsă totală de Lună – 14 martie
Vineri, 14 martie, o eclipsă totală de Lună va fi vizibilă dintr-o mare parte a lumii, de la vestul Europei și Africii până la extremitatea estică a Asiei și Australiei. Acest fenomen astronomic spectaculos vine la pachet cu o eclipsă parțială de Soare, care va avea loc 15 zile mai târziu. În România, eclipsa va începe în timpul crepusculului, înainte de răsărit – în jurul orei 6:09. Din acest motiv, vom putea observa doar începutul fenomenului, nu și finalul. Faza de totalitate a eclipsei, când Luna plină capătă o nuanță roșiatică, va începe la ora 7:26. Din păcate, în estul țării și în Delta Dunării, satelitul natural va fi deja sub orizont, permițând doar vizionarea fazei parțiale. În schimb, în centrul și vestul României, vom putea admira eclipsa totală înainte ca Luna să dispară complet la orizont: acest lucru se va întâmpla după aproximativ 7 minute în București și 27 de minute în Cluj-Napoca. În America, eclipsa va fi vizibilă în totalitate, în mijlocul nopții, oferind o priveliște completă, de la început până la sfârșit. Faza de totalitate se va încheia la 8:31, iar eclipsa parțială se va termina la 9:47 (ora României, respectiv 1:31 și 2:47 în Ciudad de México).
Javier Armentia, astrofizician și profesor la Universitatea Pompeu Fabra, explică faptul că o eclipsă lunară se produce atunci când Soarele, Pământul și Luna se aliniază, astfel încât Luna trece prin umbra Pământului. În cazul eclipselor lunare totale, precum cea de vineri – care au loc întotdeauna în faza de Lună plină –, întreaga Lună intră în umbră, adică în partea cea mai întunecată a umbrei terestre. Când Luna se află în umbră, devine roșiatică. De aceea, eclipsele lunare sunt cunoscute și sub numele de „Luni de sânge”, deși astrofizicianul preferă să evite această denumire. „Este prea senzaționalistă”, precizează el.
Acest fenomen care colorează Luna este unul dintre motivele pentru care cerul este albastru sau apusurile sunt portocalii. În cazul eclipsei, Pământul se interpune între Soare și Lună, blocând lumina solară directă, dar atmosfera terestră deviază și filtrează lumina, împrăștiind lungimile de undă mai scurte (albastre și verzi) și permițând lungimilor de undă roșii și portocalii să ilumineze Luna. Prin urmare, satelitul capătă o nuanță arămie. „Este ca și cum toate răsăriturile și apusurile de soare din lume s-ar proiecta pe Lună”, rezumă NASA pe site-ul său. Cantitatea de particule și praf din atmosferă influențează, de asemenea, acest proces.
window.videoList = window.videoList || []; window.videoList.push({"dev":false,"container":"video_20250307141740467","id_media":"20250307141740467","id_cuenta":"elpais","id_player":"141","isPremiumArticle":false,"media_type":"video","disableRelatedVideosYoutube":false,"playlist_yt":"","ads":{"enabled":true,"ad_tags":"eclipses_a,la_luna_a,fenomenos_astronomicos_a,astronomia_a,espacio_exterior_a,sol_a,ciencia_a,ciencia"},"player_image":{"image":"…","keep_content":true},"autoplay":false,"muted":false,"topPlayer":{"media":{"ancho":640,"alto":360,"autoplay":false,"premuted":false,"portal_creacion":"el-pais","seccion_creacion":"Ciencia / Materia"}},"playList":{},"plugins":[],"managerOpt":{"url_image":"…","url_mobile_new":null,"conf_image":{"placeholder":{"ClassName":"_pa _df ph-v_b","element":"div","value":"\n \n 01:38
