
În câteva cuvinte
Vizita premierului israelian Beniamin Netanyahu în Ungaria, unde a fost primit cu onoruri de Viktor Orbán, este văzută ca un afront la adresa dreptului internațional și a valorilor UE, mai ales că Netanyahu este investigat de CPI pentru crime de război în Gaza. Refuzul Ungariei de a coopera cu CPI și sprijinul pentru Netanyahu slăbesc poziția UE și ridică semne de întrebare privind direcția autoritară a unor state membre, în contextul continuării conflictului devastator din Gaza.
Vizita din această săptămână a lui Beniamin Netanyahu în Ungaria — unde a fost primit cu toate onorurile și cu o desfășurare de protocol rar văzută — poate fi interpretată doar ca un afront la adresa dreptului internațional și o dovadă în plus a disprețului lui Viktor Orbán față de valorile Uniunii Europene. Primirea mai mult decât călduroasă a unui prim-ministru investigat la Curtea Penală Internațională (CPI) pentru crime de război în Fâșia Gaza scoate în evidență deriva liderului maghiar. Orbán a decis să retragă Ungaria din CPI în loc să își îndeplinească obligația de a nu-l invita pe politicianul israelian sau de a-l aresta în momentul în care a pășit pe teritoriul european, așa cum îl obliga Statutul de la Roma.
Nu se poate ignora faptul că CPI examinează responsabilitatea lui Netanyahu în pedeapsa colectivă împotriva populației civile palestiniene din Fâșia Gaza, de la atacul terorist criminal al Hamas împotriva Israelului din 7 octombrie 2023, o pedeapsă care a inclus bombardamente nediscriminatorii asupra zonelor dens populate, utilizarea deliberată a foametei ca armă de război și impunerea de blocade care împiedică accesul la medicamente, apă și alimente. Departe de a condamna aceste acte, Orbán a ales să-l primească pe prim-ministrul israelian ca și cum ar fi un aliat strategic.
Sprijinul lui Orbán pentru Netanyahu depășește, așadar, nivelul simbolic. Disprețul său față de sistemul de justiție slăbește poziția comună a UE, care pledează pentru o soluție la războiul din Gaza bazată pe respectarea dreptului internațional și a drepturilor omului. În timp ce majoritatea țărilor europene mențin — în ciuda diviziunilor privind sancțiunile împotriva Israelului — o poziție critică față de campania militară israeliană devastatoare care a cauzat peste 50.000 de morți, Ungaria se poziționează frontal împotriva comunității democratice din care face parte.
Culmea sarcasmului, Netanyahu a pășit pe teritoriul UE în timp ce armata pe care o conduce executa implacabil strategia de divizare a Gazei prin coridoare militare de netrecut, consolidând astfel un control teritorial care seamănă mai mult cu o ocupație permanentă decât cu o presupusă operațiune defensivă. Fâșia a fost împărțită în trei sectoare: unul la nord, redus practic la moloz; altul în centru, transformat într-o zonă pentru persoane strămutate; și altul la sud, în jurul orașului Rafah, unde sute de mii de civili palestinieni sunt înghesuiți fără acces la apă, alimente sau adăpost sigur. Este vorba despre o împărțire nejustificabilă care nici măcar nu a însemnat sfârșitul bombardamentelor, așa cum demonstrează cei 27 de morți de miercuri în atacul asupra unei școli administrate de ONU.
Vizita lui Netanyahu în Ungaria nu este un gest diplomatic obișnuit și nici o simplă vizită protocolară. Este o declarație ostentativă de impunitate. Nu există încetare a focului în Gaza, iar Israelul își continuă planul sistematic pentru Fâșie, care a adus moarte și distrugere la o scară nevăzută de decenii. Dar această călătorie constituie și un avertisment pentru țările UE cu privire la direcția autoritară pe care o iau unele state membre. În fața acestei situații, este urgent ca UE să își recapete o voce fermă și coerentă și să nu mai tolereze complicitatea guvernelor precum cel al lui Orbán la crime pe care istoria nu le va uita.