Renumitul regizor spaniol Pedro Almodóvar s-a clasat pe primul loc în preferințele votanților, având nu mai puțin de șapte filme incluse în topul celor mai bune pelicule spaniole din ultimii cincizeci de ani.

Din cele 23 de lungmetraje ale sale, șapte au intrat în acest clasament prestigios. Iată-le, în ordine: "Femei în pragul unei crize de nervi" (locul 5), "Totul despre mama mea" (locul 11), "Ce-am făcut ca să merit asta?" (locul 17), "Legea dorinței" (locul 25), "Vorbește cu ea" (locul 32), "Floarea secretului meu" (locul 48) și "Proastă creștere" (locul 49).

Almodóvar îi depășește astfel semnificativ pe alți cineaști spanioli importanți prezenți în listă, precum Luis García Berlanga, Iván Zulueta, Víctor Erice, José Luis Cuerda și Carla Simón.

Începând cu debutul său în 1980, cu filmul "Pepi, Luci, Bom și alte fete de gașcă", filmografia lui Almodóvar a călătorit de la stilul lipsit de inhibiții al underground-ului madrilen din anii '80 ai secolului trecut până la cerul melancolic (și apocaliptic) newyorkez din secolul XXI, reflectat în cele mai recente lucrări. Între aceste extreme, el a creat un univers creativ propriu, înrădăcinat în genuri clasice precum comedia, filmul noir sau melodrama, oferind astfel votanților o paletă largă de opțiuni.

Filmele votate corespund unora dintre cele mai populare lucrări ale sale. Cu toate acestea, este remarcabil faptul că două dintre titlurile sale foarte apreciate de critici și public, "Volver" (2006) și "Durere și glorie" (2020), nu au intrat în listă. În schimb, au fost incluse două dintre cele mai complexe și curajoase filme ale sale: "Vorbește cu ea" (2002) și "Proastă creștere" (2003). Acestea sunt considerate două opere cheie din filmografia sa – esențiale în etapa sa de maturitate creativă – și care nu au încetat să câștige importanță odată cu trecerea timpului. De asemenea, figurează "Floarea secretului meu" (1995), considerat unul dintre filmele sale cu cele mai bune dialoguri.

Influența lui Almodóvar străbate ultimul jumătate de secol spaniol, iar "Femei în pragul unei crize de nervi" nu este pentru prima dată când se află în fruntea listelor celor mai bune filme ale sale. Lansat în 1988, filmul a fost precedat de alte două lucrări importante, "Ce-am făcut ca să merit asta?" (1984) și "Legea dorinței" (1987), ambele printre cele mai votate, contribuind la percepția internațională a cineastului. "Femei în pragul unei crize de nervi" a rămas în memoria populară datorită amestecului său perfect de comedie și melodramă, dialogurilor absurde și personajelor memorabile. Tot în acest film se regăsesc multe dintre elementele definitorii ale lui Almodóvar: gustul pentru artificiu și decoruri, utilizarea intensă a culorii roșii, interesul pentru scenele din bucătărie (gazpacho), designul (cerceii-cafetieră), portretizarea Madridului ca un fundal sofisticat și cinefilia sa.

Această listă demonstrează existența a numeroase fațete ale lui Almodóvar, confirmând ideea că există "un film Almodóvar pentru fiecare spectator".