Premiul Nobel: Doar pentru bogați? Și alte tendințe globale în cifre (7 grafice)

Premiul Nobel: Doar pentru bogați? Și alte tendințe globale în cifre (7 grafice)

În câteva cuvinte

Analiza datelor dezvăluie tendințe globale neașteptate: de la modul în care ne petrecem timpul în fața ecranelor la ascensiunea Chinei în robotică și legătura dintre bogăție și obținerea Premiului Nobel. Șapte grafice curioase prezintă aceste tendințe.


Lumea este plină de procese surprinzătoare care nu ajung întotdeauna în titlurile știrilor zilnice. Analiza datelor ne permite să vedem tipare ascunse și să înțelegem cum se schimbă societatea, tehnologia și chiar sănătatea planetei. Iată șapte fapte și grafice curioase care dezvăluie aspecte mai puțin evidente ale vieții noastre.

1. Consumul de media pe generații: ore în fața ecranelor

Cât timp petrece o persoană modernă consumând conținut de divertisment? Datele din SUA arată că este vorba de ore întregi în fiecare zi. Tinerii între 20 și 29 de ani petrec aproape șapte ore zilnic cu divertisment digital: rețele sociale, servicii de streaming, jocuri video, YouTube, Twitch și muzică. Persoanele de 40-60 de ani petrec, de asemenea, cinci sau șase ore în fața ecranelor. Este interesant că tinerii au abandonat practic televiziunea tradițională, petrecând mai puțin de o oră pe zi, în timp ce persoanele de peste 60 de ani îi dedică două-trei ore. Cu toate acestea, decalajul se reduce: chiar și persoanele de peste 70 de ani utilizează activ streaming, rețele sociale și YouTube.

2. Dispariția ciudată a unei tulpini de gripă

Gripa revine în fiecare an, dar o tulpină pare să fi dispărut. Conform datelor OMS, din primăvara anului 2020 nu a mai fost confirmat niciun caz de gripă B Yamagata. Această tulpină era obișnuită în fiecare sezon de gripă, cauzând mii de cazuri de infecție la nivel mondial. Cea mai probabilă explicație pentru dispariția sa sunt măsurile luate împotriva COVID-19: măști, distanțare socială, restricții de călătorie. Aceste măsuri au oprit transmiterea virusului de la persoană la persoană, ducând la stingerea sa. Acesta a fost o dovadă extraordinară că oprirea globală a unui virus este posibilă. OMS și alte organisme de reglementare recomandă acum eliminarea acestei tulpini din vaccinurile antigripale, pentru a face loc altor variante mai relevante astăzi și a îmbunătăți eficacitatea vaccinurilor.

3. Prețul locuințelor a crescut cu 60% într-un deceniu

În ultimul deceniu, prețul mediu al locuințelor în Spania a crescut cu 58% conform indicilor INE, aproape triplu față de inflație. A cumpăra o casă este astăzi mult mai scump în termeni reali. Creșterea a fost și mai intensă în Catalonia (+70%), Madrid (+79%) și Insulele Baleare (+81%). Doar în câteva regiuni prețurile au rămas aproape de IPC. Aceste date reflectă și istoria recentă, incluzând criza din 2008 când prețurile au scăzut brusc (-33% până în 2014), iar de atunci au început să crească constant, depășind nivelurile maxime din "bula" imobiliară doar în ultimii ani.

4. Numărul locuitorilor născuți în străinătate s-a înmulțit de 7 ori în orașele mari

Este o transformare enormă care trece neobservată. În 1998, doar aproximativ 5% dintre locuitorii Madridului și Barcelonei, cu vârste între 25 și 64 de ani, se născuseră în altă țară. Astăzi, acest procent a ajuns la 36% în Madrid și 43% în Barcelona. Este o schimbare gigantică și foarte rapidă a peisajului demografic.

5. Unde te situezi în jumătatea "tânără" a țării tale?

Vârsta mediană în Spania este de 45 de ani, ceea ce înseamnă că jumătate din populație este mai tânără, iar cealaltă jumătate este mai în vârstă. La nivel mondial, situația este diferită: vârsta mediană globală abia depășește 30 de ani. În Columbia sau Mexic, de exemplu, este de 32 și, respectiv, 29 de ani. Japonia, dimpotrivă, este una dintre cele mai "bătrâne" țări, cu o vârstă mediană de 49 de ani. Datele arată, de asemenea, o creștere a longevității: în 1950, vârsta mediană în Spania era de doar 26 de ani.

6. China este deja cea mai mare putere mondială în robotică (și nu numai)

În ultimii ani, se discută intens dacă secolul XXI va fi secolul Chinei. Datele economice și indicatorii de dezvoltare industrială sunt impresionante. China produce de 20 de ori mai mult ciment și de 13 ori mai mult oțel decât Statele Unite. Gigantul asiatic este lider în tehnologii cheie pentru viitor: produce 66% din vehiculele electrice la nivel mondial, 75% din baterii și 90% din panourile solare. Un salt spectaculos a fost făcut în robotică. Dacă în 2012 China instala aproximativ 25.000 de roboți industriali anual, la același nivel cu Germania, Japonia sau Statele Unite, zece ani mai târziu această cifră o depășește de zece ori pe cea a oricăreia dintre aceste țări luate individual.

7. Jumătate dintre laureații Premiului Nobel au părinți printre cei mai bogați 5%

Este cunoscut faptul că proveniența dintr-o familie înstărită oferă numeroase avantaje: acces la o educație mai bună, o rețea extinsă de contacte, o "pernă" financiară care permite asumarea de riscuri. Un studiu ilustrează un caz extrem al acestei legături: jumătate dintre câștigătorii Premiului Nobel provin din familii situate în top 5% cele mai bogate din țara lor de naștere. Printre profesiile părinților laureaților se numără frecvent oameni de știință, funcționari publici, ingineri, profesori, medici și antreprenori. Studiul menționează, de asemenea, că Statele Unite oferă mai multe oportunități științifice pentru familiile cu venituri modeste comparativ cu alte țări.

Concluzia principală a acestui fapt este că potențialul este distribuit mult mai larg decât oportunitățile. Aceasta înseamnă că există o vastă rezervă de talent științific neexploatat în țările cu venituri mai mici. Mulți copii nu primesc educația, stimulii și sprijinul necesar pentru a ajunge departe. Acest lucru nu este doar nedrept: este o pierdere pentru întreaga omenire, privându-ne de inovație, creștere, descoperiri și, în esență, de un viitor mai bun.

Read in other languages

Про автора

Elena este o jurnalistă specializată în cultură și artă. Articolele ei se remarcă prin stilul rafinat și înțelegerea profundă a proceselor artistice.