Ideea muzeului ca spațiu liniștit, aproape sacru, unde copiii, în special cei foarte mici, nu-și au locul, începe să se schimbe. Din ce în ce mai multe centre culturale din Europa își revizuiesc regulile și programele, dorind să devină mai accesibile familiilor și mai atractive pentru copiii cu vârsta între 0 și 2 ani. Această tendință stârnește dezbateri, dar susținătorii implicării timpurii în cultură afirmă că muzeele pot juca un rol important în dezvoltarea bebelușilor.

Vizita la un muzeu sau galerie oferă o experiență senzorială și mentală bogată, care, conform specialiștilor, favorizează dezvoltarea perceptivă, cognitivă și lingvistică a copiilor mici. Sunt bebelușii capabili să participe pe deplin la experiențe culturale? Mulți experți consideră că da, iar muzeele ar trebui să țină cont de acest lucru.

Un exemplu elocvent al acestei tendințe este recenta deschidere, în cadrul Cité des Sciences et de l’Industrie din Paris, a unui spațiu dedicat exclusiv copiilor între 0 și 2 ani. Acest centru servește drept referință pentru alte instituții din Franța și din alte țări europene, precum Germania, care aspiră să găzduiască familiile cu copii mici în condiții bune.

Raphaël Chanay, director de expoziții la Cité des Sciences et de l’Industrie, subliniază particularitatea lor: se concentrează exclusiv pe copiii cu vârsta între 0 și 2 ani. „Am observat că bebelușii sub doi ani nu se comportau la fel dacă erau prezenți și copii mai mari”, explică el. După aproape cinci ani de experimentare cu publicul, în decembrie 2024, a fost inaugurată o sală de 250 de metri pătrați special pentru bebeluși. Alături de un centru din Clermont-Ferrand, specializat în inițierea în artă pentru copii 0-6 ani, Cité des Sciences din Paris sunt considerați pionieri în Franța în acest domeniu.

Ideea de a crea un astfel de spațiu a pornit de la observația că, adesea, copiii mai mari veneau însoțiți de frații sau surorile mai mici, ale căror nevoi și mod de interacțiune cu părinții nu fuseseră luate în considerare. Scopul este de a crea un mediu virgin, axat pe nivelul solului – principalul punct de interacțiune pentru bebelușii care încep să se târască sau să meargă. Spațiul, conceput exclusiv din materiale reciclate, propune și întâlniri cu profesioniști, consultații pentru însoțitori, lecturi de povești, spectacole de dans și teatru adaptate celor mici.

La intrare, părinții sunt invitați să-și lase telefoanele și să permită copiilor să exploreze singuri, intervenind doar în caz de risc. Chanay comentează că își doresc să invite adulții să se pună la nivelul copiilor lor și să învețe alături de ei, să observe cum bebelușii interacționează cu mediul înconjurător și cu obiectele, departe de agitația cotidiană.

Cercetările în domeniu, inclusiv cele efectuate în Franța și Spania, confirmă importanța stimulării timpurii. Un raport din 2018, realizat de psihoterapeuta Sophie Marinopoulos la cererea Ministerului Culturii francez, avertiza asupra unui posibil „deficit cultural” la copii, cauzat de deteriorarea relațiilor părinte-copil. Accesul la cultură de la o vârstă fragedă este considerat fundamental pentru dezvoltarea civilizației.

Muzeele încep să înțeleagă că copiii sunt vizitatori cu drepturi depline. Raphaël Chanay vede în găzduirea celor mici o îndeplinire a misiunii instituționale de serviciu public, de transmitere a cunoștințelor. Deși subliniază diferența dintre un oraș al științelor, unde alergatul și atinsul sunt permise, și o galerie de artă, tendința de deschidere este clară.

Anglia a fost de asemenea pionier în găzduirea bebelușilor în centre culturale, în special datorită organizațiilor precum Kids in Museums. Încă din 2003, aceștia lucrează cu muzeele naționale pentru a le face mai primitoare pentru familii și copii. Directorul executiv Alison Bowyer evidențiază rolul muzeelor în promovarea bunăstării și în ajutarea oamenilor să înțeleagă o lume în schimbare rapidă. Adaptarea spațiilor muzeale ajută, de asemenea, la reducerea izolării sociale cu care se confruntă mulți părinți pentru prima dată.

Kids in Museums a colaborat cu Baby Lab de la Universitatea Sussex pentru a studia modul în care copiii de 0-3 ani percep spațiul muzeal, în funcție de modul în care se deplasează (în brațe, cărucior, târându-se). Raportul universitar concluzionează că bebelușii sunt capabili să participe la experiențe culturale și estetice, iar vizita la muzeu contribuie semnificativ la dezvoltarea lor perceptivă, cognitivă și lingvistică.

Muzeele anglo-saxone, precum Tate Modern și National Gallery din Londra sau MoMA din New York, sunt adesea citate ca exemple de bune practici. Cu toate acestea, experții observă că în multe țări, cum ar fi Spania, adaptarea pentru segmentul 0-3 ani este mult în urmă, cu excepția unor centre de știință. În Spania, doar anumite muzee, cum ar fi Muzeul Thyssen, fac eforturi în acest sens.

Unii specialiști consideră că vizitele la muzeele tradiționale nu sunt neapărat relevante pentru copiii sub 3 ani, care încă nu pot aprecia operele de artă și au nevoie de mișcare și explorare. Aceștia pot chiar suferi într-un spațiu unde nu li se permite să alerge sau să atingă exponatele, ceea ce stârnește temeri justificate administratorilor muzeelor din cauza riscului de deteriorare. Cu toate acestea, majoritatea sunt de acord că este esențial să se facă eforturi pentru a adapta muzeele pentru familii, creând facilități adecvate (zone de odihnă, cafenele prietenoase cu copiii, spații de joacă), astfel încât părinții să nu fie nevoiți să renunțe la vizitele culturale pentru ani de zile. Și, desigur, să se dezvolte activ programe pentru copiii de vârstă școlară primară, care sunt la apogeul curiozității.