În câteva cuvinte
Întâlnirea internațională a ombudsmanilor și editorilor media a abordat criza din jurnalism. Au fost propuse cinci recomandări pentru a apăra profesia: concentrarea pe comunități, transparența, alfabetizarea mediatică, etica și adaptarea la formate noi.
Jurnalismul la nivel mondial se confruntă cu provocări semnificative. Rapoarte recente, precum cel al organizației Reporteri Fără Frontiere, subliniază că slăbirea economică a presei reprezintă una dintre principalele amenințări la adresa libertății de exprimare. Există o oboseală generală a publicului față de consumul de știri tradiționale și o transferare a încrederii către surse externe profesioniștilor din informație, care câștigă audiența prin diverse formate. La acestea se adaugă incertitudinile generate de apariția inteligenței artificiale generative și de consolidarea ciclurilor autoritare în democrații tot mai fragile.
În mijlocul acestei furtuni, un număr mare de ombudsmani și editori de standarde din presa internațională s-au reunit la Madrid pentru întâlnirea anuală a Organizației Ombudsmanilor de Știri și Editorilor de Standarde (Organization Of News Ombudsmen And Standard Editors, ONO). Aproximativ cincizeci dintre cei 80 de membri ai organizației, veniți de pe cinci continente, au împărtășit îngrijorările și inițiativele lor privind profesia jurnalistică. Întâlnirea, care a fost închisă publicului, a reunit apărătorii audienței (ombudsmani) și responsabilii cu respectarea principiilor etice în redacții. Deși această reuniune nu a operat un miracol pentru a ieși din impas, prezentările invitaților externi și dezbaterile interne au conturat un set de recomandări urgente pentru apărarea jurnalismului.
Unul dintre principalele concluzii, ridicat la rang de prioritate în fața atacurilor la libertatea presei, a fost concentrarea pe „comunitățile cărora li se oferă serviciul informațional”. Iată o selecție a „rețetelor” discutate:
1. Servirea comunității prin informarea despre ea. Kelly McBride, ombudsman al postului public american de radio NPR, consideră această abordare „incredibil de viabilă” chiar și în contextul reducerii finanțării. Ea a menționat exemplul SUA, unde, în ciuda eforturilor politice de a tăia fondurile publice pentru radiodifuzori, publicul continuă să sprijine aceste instituții. McBride este convinsă că tipul de jurnalism care are cel mai mare impact asupra audienței este cel care necesită cel mai mult timp de lucru. Ea pledează pentru o metodă care prioritizează verificarea surselor și informarea despre comunitatea deservită: nu este vorba despre a acoperi informații despre guvern, ci despre persoanele afectate de deciziile guvernamentale.
2. Deschiderea „cortinei” care acoperă munca noastră. Amanda Barret, vicepreședinte pe standarde și incluziune la o importantă instituție media americană, subliniază importanța transparenței. Perioadele dificile pentru libertatea de exprimare, inclusiv excluderea unor jurnaliști de la conferințele de presă la Casa Albă, au arătat vulnerabilitățile. Barret menționează că problemele globale sunt agravate astăzi de dificultățile financiare ale presei și de partizanat. Oamenii tind să se concentreze pe ceea ce cred deja. Pentru a recupera încrederea, Barret susține „deschiderea cortinei care acoperă munca noastră de jurnaliști” și prezentarea procesului decizional, astfel încât protocoalele și principiile etice să fie reflectate în toate știrile.
3. Alfabetizarea mediatică cât mai curând posibil. Adeline Hulin, responsabilă cu alfabetizarea mediatică la UNESCO, plasează cheia dezbaterii despre dezinformare în determinarea a ceea ce este informație credibilă, lucru diferit de „adevăr”. Ea adaugă că atunci când oamenii nu vor să creadă ceva, poate fi prea târziu. De aceea, alfabetizarea mediatică trebuie să fie un angajament de la cele mai tinere vârste, pentru a oferi instrumente împotriva distorsionării realității și a propagării discursurilor de ură, amplificate de tehnologie.
4. Rezolvarea dilemelor. Pentru Gerardo Albarrán de Alba, ombudsman la mai multe publicații din Mexic, „a face jurnalism se traduce în dileme”. El a menționat cazul jurnalistei venezuelene Luz Mely Reyes, fondatoarea unui site de știri, forțată să-și părăsească țara în 2023. Ea a adoptat această decizie ca o strategie de apărare, beneficiind de recunoaștere internațională, astfel încât echipa sa să poată continua să lucreze în Venezuela.
5. Transferarea standardelor profesiei în alte formate. Gia Thom, director de dezvoltare la o altă organizație media, atrage atenția asupra creșterii consumului de informație prin intermediul influencerilor, în afara jurnalismului tradițional. Ea subliniază că împărțim același mediu digital și că standardele la care aderă jurnaliștii buni sunt relevante și pentru unii creatori de conținut. Eduardo Suárez, redactor-șef la o publicație online, adaugă că există oportunitatea de a transfera principiile profesiei în formate unde nu există spațiu pentru texte lungi. Jurnaliștii interacționează astăzi cu persoane care nu sunt neapărat obișnuite cu jurnalismul tradițional.
