În câteva cuvinte
Activistul spaniol de extremă dreapta Alvise Pérez, care a obținut neașteptat mandate în Parlamentul European, își creează propriul partid, SALF. Demersul este umbrit de probleme legale, conflicte cu eurodeputații aleși pe lista sa și scăderea în sondaje.
Alvise Pérez, activistul de extremă dreaptă care a creat o surpriză majoră la recentele alegeri europene în Spania, unde platforma sa "Se Acabó la Fiesta" (SALF) a obținut neașteptat circa 800.000 de voturi și trei mandate de eurodeputat, se confruntă cu provocări serioase în eforturile sale de a construi o structură politică completă.
După alegeri, spre deosebire de Pérez, ceilalți doi eurodeputați aleși pe listele SALF, Diego Solier și Nuria Junco, au votat în Parlamentul European în favoarea planului Comisiei Europene privind reînarmarea. Acest lucru a provocat furia lui Pérez, care i-a acuzat public de trădare. La un eveniment în Palma de Mallorca, el a susținut că nu a putut controla acțiunile lor, deoarece a condus o "grupare de alegători" și nu un partid politic, și a îndemnat pe adepții săi să "își facă singuri dreptate", să îi urmărească și să le ceară explicații celor "care îl dezamăgesc". Adresându-se presupușilor "trădători", el a folosit amenințări, afirmând că îi vor "călca în picioare capul".
Potrivit surselor parlamentare, Diego Solier a depus o plângere împotriva lui Alvise Pérez, acuzându-l că a orchestrat o campanie de insulte și amenințări după declarațiile publice ale lui Pérez împotriva lui Solier și Junco. Unii au interpretat aceste acțiuni ca fiind un "șantaj" tipic, menit să îi forțeze pe eurodeputați să renunțe la mandatele lor.
Alvise Pérez nu a ascuns niciodată că unul dintre scopurile sale, candidând la Parlamentul European, a fost obținerea imunității parlamentare pentru a se proteja de numeroasele plângeri privind defăimarea și răspândirea știrilor false, pe care le propagă activ prin canalele sale de social media. Până acum, a reușit doar să încetinească procesele și să transfere cauzele penale la Curtea Supremă a Spaniei, unde beneficiază acum de statut special.
Cu toate acestea, problemele juridice continuă să se acumuleze. În aprilie, o instanță din Madrid l-a condamnat pe Pérez să plătească 20.000 de euro fostului ministru José Luis Ábalos pentru difuzarea unei fotografii private cu un comentariu insultător. Anterior, în martie, aceeași instanță i-a impus o amendă de 60.000 de euro pentru publicarea unei alte imagini cu Ábalos, sugerând probleme de sănătate mentală.
În plus, Curtea Supremă a Spaniei a deschis dosare împotriva lui Alvise Pérez. Unul dintre ele se referă la difuzarea unui test COVID manipulat al actualului președinte al Generalității Cataloniei, Salvador Illa, în timpul campaniei electorale catalane din 2021. Un dosar mai grav, deschis de Curtea Supremă, este legat de presupusa finanțare ilegală a campaniei sale electorale europene. Omul de afaceri în domeniul criptomonedelor, Álvaro Rosillo, a mărturisit că i-a livrat lui Pérez 100.000 de euro în numerar ("bani negri").
Tocmai problemele sale juridice au fost motivul invocat de grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) din Parlamentul European, condus de partidul premierului italian Giorgia Meloni, pentru a refuza intrarea grupării SALF (cel puțin a lui Alvise Pérez însuși) în decembrie. În schimb, Solier și Junco au fost acceptați. Pérez nu a reușit să adere nici la grupul "Patrioții", unde a intrat partidul spaniol Vox. Astfel, Alvise Pérez rămâne izolat în Parlamentul European, posibil pentru restul legislaturii, dacă nu găsește loc într-un alt grup mai mic, cum ar fi "Suveraniștii".
În așteptarea ridicării imunității parlamentare pentru a fi judecat, Parlamentul European l-a amendat deja pe Pérez cu 700 de euro pentru ascunderea veniturilor sale anterioare preluării mandatului. Pérez susține că Parlamentul ar fi "certificat" lipsa oricărei ilegalități în primirea celor 100.000 de euro, deși de fapt comitetul de etică a menționat doar că, pe baza informațiilor disponibile, nu existau "dovezi concludente de mită, corupție sau influență necuvenită".
Pe fondul acestor evenimente, pe 31 ianuarie, platforma SALF a fost înregistrată oficial ca partid politic. Comitetul de conducere al partidului îi include pe Pérez și doi oameni de afaceri. Statutul noului partid conferă președintelui (probabil Alvise Pérez) o putere aproape nelimitată. O clauză interesantă din statut interzice participarea pe listele electorale a persoanelor acuzate de parchet pentru infracțiuni de corupție, dar adaugă o excepție care permite comitetului executiv "după analizarea cazului și motivat" să permită candidatura unor astfel de persoane. Unii văd în această excepție o portiță lăsată special pentru liderul însuși.
Pérez caută activ noi aliați, oferind locuri pe listele de partid, de exemplu, controversatului blogger Vito Quiles. A arătat chiar disponibilitatea de a ceda conducerea lui Iván Espinosa de los Monteros, fost purtător de cuvânt al partidului Vox, deși acesta pare concentrat pe propriile proiecte. Însuși partidul Vox nu ascunde că planurile lui Espinosa de los Monteros îi preocupă mult mai mult decât perspectivele lui Alvise Pérez, al cărui succes mulți îl consideră spectaculos, dar efemer.
Ultimele sondaje de opinie sugerează că popularitatea lui Alvise Pérez ar putea fi în scădere. Un sondaj recent îi atribuie 2,1% din voturi, mai puțin de jumătate din rezultatul obținut la alegerile europene. Pérez contestă credibilitatea sondajelor, susținând că adepții săi îi induc în eroare pe sociologi. Totuși, sondaje similare în septembrie anul trecut îi dădeau 4,7%. Sub pragul de 3% pe circumscripție, voturile sunt în mare parte pierdute. Astfel, după ce a obținut trei mandate fără partid, Alvise Pérez riscă să rămână fără mandate, chiar dacă a format un partid.
